Tudor Mardei/NewsMaker

NM Espresso: despre imperiul mediatic a lui Șor, reformele în educație și promisiunile lui Ceban

Problemele educației moldovenești

Corespondenta NM Alina Mihalchina a discutat cu ministru Educației Dan Perciun. În interviu, aceștia au abordat problemele sistemului educației moldovenești. Referindu-se la scandalul care a izbucnit la Liceul din Văsieni, ministrul a menționat că situația se repetă în fiecare an, pentru că deciziile privind deschiderea claselor liceale se iau târziu. Ministrul a propus modificarea mecanismului de finanțare a școlilor: dacă instituția de învățământ nu respectă metodologia elaborată de minister, aceasta este privată de finanțarea din bugetul de stat.

În ceea ce privește reforma universitară, aceasta dă deja roade, susține Perciun. Ministrul Educației susține că au fost soluționate problemele ce țin de corupția la Universitatea Agrară. Perciun a mai spus că, pentru a supraviețui, universitățile trebuie să atragă studenți din afara țării.

De asemenea, autoritățile continuă lupta cu combaterea colectărilor ilegale de bani și promit sancțiuni dure pentru acest lucru.

În ceea ce privește minoritățile naționale, Perciun a spus că în cadrul ministerului este examinată posibilitatea predării materiilor în limbile de origine ale minorităților etnice, și nu doar în rusă. Versiunea integrală a interviului – aici.


Șor a devenit principalul mogul din presa din Moldova? 

Corespondentul NM Nicolai Paholinițchi a investigat câte redacții de presă controlează la momentul actual oligarhul fugar Ilan Șor.

Posturile Orhei TV, TV6 și Orizont TV își continuă activitatea chiar și după suspendare. Primul în Moldova și ITV s-au mutat în sediul General Media Group, care îi aparținea lui Vladimir Plahotniuc. Orizont TV rămâne al șaselea în țară la capitolul popularitate și depășește postul TV8. În afară de aceasta, Șor a preluat controlul asupra postului TV din Găgăuzia GRT. Din presa scrisă, oligarhul controlează „Komsomolskaya Pravda”.

Expertul Petru Macovei a menționat că cel mai mare holding media din toate timpurile (în Moldova) i-a aparținut lui Plahotniuc, însă momentan, cel mai mare mogul este Ilan Șor.


Maia Sandu și vizitele externe

Președinta țării Maia Sandu efectuează o vizită de stat în Portugalia. Șefa statului se va întâlni cu autoritățile de la Lisabona și va promova „proiectul de țară” – aderarea Moldovei la UE, dar și relațiile bilaterale. Pe 5 octombrie, Maia Sandu se va afla în orașul spaniol Granada, unde se va desfășura cea de-a treia ediție a summitului Comunității Politice Europene.


Druță a fost condus pe ultimul drum 

Scriitorul și dramaturgul moldovean Ion Druță a fost înmormântat așa cum și-a dorit – la Soroca, lângă „Lumânarea recunoștinței”. Au venit să îl conducă pe ultimul drum speakerul parlamentului Igor Grosu, ex-președintele țării Vladimir Voronin, primarul capitalei Ion Ceban și compozitorul Eugen Doga.

Între timp, la cetatea din Soroca au loc săpături arheologice. Printre cele mai noi descoperiri se numără un vârf de săgeată care ar data din sec. XVI.


Gaze naturale

ANRE a suspendat pentru trei luni licența companiei Rotalin Gaz Trading, cel mai mare furnizor privat de gaz din Moldova.


Ce a făcut și ce nu a făcut Ceban? 

Scrutinul local este tot mai aproape. În ce măsură și-a respectat Ion Ceban promisiunile electorale? Corespondentul NM Alexandr Nugmanov a revăzut programul electoral a lui Ceban din 2019. Și a ajuns la concluzia că multe dintre promisiuni au fost îndeplinite parțial, iar multe altele – deloc. Detalii în materialul „Ceban a promis. Ceban a făcut?” («Чебан обещал, Чебан сделал?»).


Premii Nobel 

La Stockholm a început săptămâna decernării Premiilor Nobel. Astfel, Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023. Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Astăzi vom afla laureații premiului Nobel pentru fizică.


Ce ne mai așteaptă astăzi? 

09:00 ședința Consiliului Superior al Magistraturii;

13:00 la Artcor vor fi înmânate certificatele de grant pentru beneficiarii proiectului „Răspunsul multidimensional la provocările de securitate umană”;

14:00 ședința Consiliului Superior al Procurorilor

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: