NM espresso

NM Espresso: despre «marile ambiții» ale Moldovei, demiterea în masă a judecătorilor și despre «schemele» de la MAI

Igor Svitrov
| 1 decembrie, 2021
08:10

MAEIE

Ministrul de externe Nicu Popescu a susținut o conferință de presă în cadrul căreia a răspuns la întrebările jurnaliștilor timp de o oră și jumătate. Printre altele, Popescu a declarat că drumul Moldovei spre Uniunea Europeană ar putea fi mai scurt decât cel al altor țări din «Parteneriatul Estic». Și că un rol foarte mare în acest sens îi revine limbii române.

Popescu a mai comunicat că Chișinău și Moscova au lansat deja procedura de numire a ambasadorului Moldovei în Rusia. Acesta nu a dezvăluit numele viitorului ambasador, dar, potrivit informațiilor NM, este vorba despre fostul viceministru de externe Lilian Darie. Totodată, Popescu a mai spus că Moldova și Ucraina vor să atragă UE în soluționarea problemei ce ține de construcția noilor hidrocentrale pe râul Nistru. Din articolul «Нику Попеску показал «большие амбиции» («Nicu Popescu a dat dovadă de „ambiții mari“») puteți afla despre cele mai importante declarații ale ministrului de externe.

Termoelectrica

Curtea de Conturi a depistat o discrepanță de 500 milioane de lei în datoria ÎS Termoecletrica pentru gazele naturale. Aproape 30% din cheltuielile Termoelectrica revin salariilor și amortizării. NM a relatat despre ceea ce s-a mai depistat în urma auditului în articolul «Сколько зарабатывает и на что тратит деньги Termoelectrica» («Cât câștigă și pentru ce cheltuiește banii Termoelectrica»).

MAI

Ministrul de interne Ana Revenco a declarat că Serviciul Securitate Internă și Combaterea Corupției (SPIA) «nu s-a ocupat de investigarea cazurilor de corupție de la MAI, ci a executat până acum ordinele conducerii precedente a ministerului și poliției». Revenco a mai menționat că pentru lichidarea tuturor schemelor care «s-au creat și au funcționat la MAI ani în șir», e nevoie de timp.

Stoianoglo

Alexandr Stoianoglo a declarat că sentința de condamnare în unul dintre dosarele penale care au fost deschise împotriva sa este o încercare a autorităților «de a se justifica pentru nelegiuire». Dar și mai tare Stoianoglo s-a indignat din cauza că în același dosar, i-au fost aduse acuzații șefei Departamentului HR din cadrul Procuraturii Generale «de care se leagă primii pași ai fiecărui procuror, care a fost ca o „mamă“ pentru cei care astăzi au fabricat acest dosar împotriva ei»: «Nu m-am gândit Niciodată că procuratura va ajunge la o asemenea deformare morală».

Justiția

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat cererea de demisie a lui Igor Mânăscurtă, judecător la Curtea de Apel Chișinău. Este cel de-al șaselea magistrat care s-a concediat din sistem în ultimele două zile. În anii 2018-2019, Mânăscurtă a emis sentințe de condamnare în patru dosare penale de rezonanță. În anul 2021, unele dintre aceste sentințe au fost anulate.

În cadrul aceleiași ședințe, CSM a refuzat pentru a treia oară transferul magistratei Marina Rusu de la Judecătoria Taraclia la Chișinău. Aceasta locuiește la Chișinău de mai mult timp și are cinci copii. Judecătoarea încearcă deja de cel puțin trei ani să obțină acest transfer. CSM nu precizează, care sunt motivele refuzului.

Găgăuzia

Cea de-a cincea tentativă a Adunării Populare a Găgăuziei (APG) de a-și alege speakerul a eșuat. De data aceasta, din lipsă de cvorum: la ședință s-au prezentat 14 din cei 35 de deputați găgăuzi. Cea de-a șasea încercare a deputaților de a alege conducerea APG va fi la 3 decembrie.

Avocatul Poporului

Avocatul Poporului Natalia Moloșag, numită recent în această funcție de către PAS, a ajuns în centrul unui scandal. Pe internet a apărut o informație precum că în calitate de consilier neoficial al acesteia activează o persoană condamnată pentru proxenetism. Imaginile de pe site-ul Ombudsmanului confirmă acest lucru. Detalii — în articolul «О помощнике омбудсмена замолвите плохо» («Despre consilierul Ombudsmanului spuneți ceva rău»).

Situația epidemiologică

Cei de la OMS au declarat că noua tulpină a coronavirusului «Omicron» ar putea avea un impact grav asupra pandemiei. Specialiștii OMS susțin că, potrivit datelor preliminare, această tulpină ar putea fi mai contagioasă decât altele. În plus, există temeri că actualele vaccinuri vor fi ineficiente împotriva «Omicron».

Între timp, în Austria și în Grecia au fost instituite amenzi pentru refuzul vaccinării împotriva coronavirusului fără un motiv întemeiat. În Austria, se propune ca cei care refuză să achite amenda să fie pedepsiți cu închisoarea pe un termen de patru luni.

Numărul de contaminări cu coronavirus în Moldova continuă să scadă: în ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 664 de cazuri noi de coronavirus, inclusiv la 21 de lucrători medicali. Ministerul Sănătății a anunțat și despre 29 de persoane răpuse de Covid. Toate acestea au decedat mai devreme, dar nu au fost incluse în statistica generală.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 1 decembrie

Șase comisii parlamentare se vor întruni în ședințe.
Partidul DA va susține o conferință de presă în legătură cu scandalul despre Avocatul Poporului.
Consilierii municipali de la PAS vor susține o conferință de presă despre intenția primarului Ion Ceban de a majora prețul călătoriei cu transportul public.

Știri similare

Război în Ucraina

„Consecințele sunt grave”: Zelenski declară stare de urgență în sectorul energetic

Viață

Scandalul din jurul complexului de la Ciocana: autorizațiile de construcție, suspendate

Viață

„Vei putea să le deții, să le convertești. Nu vei putea face plăți”: Când Moldova va avea o lege pentru criptomonede

Mihaela Conovali
| 15 ianuarie, 2026
10:57

Republica Moldova va avea în 2026 un cadru legal pentru criptomonede. Acesta va permite deținerea, tranzacționarea și convertirea acestora. Plăți cu criptomonede pe teritoriul țării nu vor putea fi efectuate. Informațiile au fost comunicate de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, la ediția din 14 ianuarie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Ministrul a declarat că proiectul de lege este încă în elaborare și că „este destul de complex”. „Nu știu dacă reușim în luna următoare, dar este și un angajament al nostru față de Uniunea Europeană. Nu poți doar să interzici, avem datoria să reglementăm. (…) Va fi dreptul cetățenilor să aibă aceste valute. Eu mă feresc de a folosi termenul investiții când e vorba de cripto. Eu îl văd mai multe ca un domeniu speculativ”, a precizat oficialul, adăugând că „în acest an vom avea această legislație”.

Întrebat ce va prevedea acest cadru legal, ministrul a răspuns: „Vom decide cine/cum reglementează, care sunt entitățile autorizate să facă tranzacții, să convertească de fapt criptovalute în valuta națională sau în alte valute. (…) Nu va fi ceva diferit sau deosebit. Până la urmă, în cele mai multe cazuri când lucrăm la legislația noastră avem repere foarte clare – directivele Uniunii Europene. Ca repere vor servi și legile din țările vecine, în special România. (…) Important e că va fi legal să le posezi, să tranzacționezi cu ele, sigur că nu vei putea face plăți pe teritoriul Republicii Moldova cu ele, așa cum nu poți nici în valută de fapt. Astăzi este valuta națională. Vei putea să le deții, să le tranzacționezi, să le convertești”.

La întrebarea ce prevede astăzi legea, Gavriliță a declarat: „În perioada crizei energetice mai ales era interzis importul de echipamente care să facă chestia asta, pentru că iarăși e un consum mare energetic și nu era un lucru pe care ni-l permiteam atunci. Subiectul se mai complică și din perspectiva cum aplici jurisdicția unui obiect virtual. Astăzi, de exemplu, să fii cetățean al Republicii Moldova, dar și să ai cetățenia unui stat european, în ce măsură ar avea dreptul statul să-ți spună dacă tu zici „uite, eu de fapt dețin în calitate de cetățean european aceste valute”? În același timp, sub aspect fiscal… (…) Acum, logica instrumentului fiscal ar fi exact aceeași dacă eu astăzi aș cumpăra o mie de euro sperând că am să-i vând peste două luni mai scump și am să am o diferență pe profit. (…) Am cumpărat monede, după care le-am comercializat, și în final am un venit. Dacă sunt rezident fiscal în Republica Moldova, cu siguranță, trebuie să-mi achit veniturile în mărime de 12% din aceste tranzacții”.

Ministrul Finanțelor a mai spus că, pe de o parte, statul își dorește ca cetățenii să își păstreze drepturile și posibilitățile, iar pe de altă parte, să se asigure că aceste criptomonede nu sunt utilizate în scopuri de finanțări ilicite.

Potrivit oficialului, proiectul de lege „va fi scos în consultări cel târziu în primăvară”.

***

În iulie 2025, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Dorian Istratii, a anunțat că statul intenționează să legalizeze criptomonedele și să elaboreze până în 2026 un cadru juridic pentru utilizarea acestora.

În noiembrie, șeful Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Andrian Munteanu, declara că se pregătește cadrul legal pentru reglementarea criptoactivelor și că un proiect de lege în acest sens se află deja în elaborare. Potrivit lui Munteanu, la discuții participă mai multe instituții ale statului din domeniul financiar și fiscal, inclusiv Banca Națională.

Funcționarea criptoschimburilor este interzisă oficial în Moldova. În urmă cu câțiva ani, în Moldova funcționau mai multe criptoschimburi, dar în 2022 Banca Națională a interzis sistemelor de plată să lucreze cu criptomonede, iar apoi Parlamentul a adoptat în 2023 o lege care interzice activitatea schimburilor de criptomonede. Nu există interdicție privind achiziționarea de criptomonede pentru persoane fizice, dar, conform legii „Cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, cifra totală de afaceri nu ar trebui să depășească 50 de mii de lei pe lună. NewsMaker a scris la acest subiect AICI.