NM espresso

NM Espresso: despre «marile ambiții» ale Moldovei, demiterea în masă a judecătorilor și despre «schemele» de la MAI

Igor Svitrov
| 1 decembrie, 2021
08:10

MAEIE

Ministrul de externe Nicu Popescu a susținut o conferință de presă în cadrul căreia a răspuns la întrebările jurnaliștilor timp de o oră și jumătate. Printre altele, Popescu a declarat că drumul Moldovei spre Uniunea Europeană ar putea fi mai scurt decât cel al altor țări din «Parteneriatul Estic». Și că un rol foarte mare în acest sens îi revine limbii române.

Popescu a mai comunicat că Chișinău și Moscova au lansat deja procedura de numire a ambasadorului Moldovei în Rusia. Acesta nu a dezvăluit numele viitorului ambasador, dar, potrivit informațiilor NM, este vorba despre fostul viceministru de externe Lilian Darie. Totodată, Popescu a mai spus că Moldova și Ucraina vor să atragă UE în soluționarea problemei ce ține de construcția noilor hidrocentrale pe râul Nistru. Din articolul «Нику Попеску показал «большие амбиции» («Nicu Popescu a dat dovadă de „ambiții mari“») puteți afla despre cele mai importante declarații ale ministrului de externe.

Termoelectrica

Curtea de Conturi a depistat o discrepanță de 500 milioane de lei în datoria ÎS Termoecletrica pentru gazele naturale. Aproape 30% din cheltuielile Termoelectrica revin salariilor și amortizării. NM a relatat despre ceea ce s-a mai depistat în urma auditului în articolul «Сколько зарабатывает и на что тратит деньги Termoelectrica» («Cât câștigă și pentru ce cheltuiește banii Termoelectrica»).

MAI

Ministrul de interne Ana Revenco a declarat că Serviciul Securitate Internă și Combaterea Corupției (SPIA) «nu s-a ocupat de investigarea cazurilor de corupție de la MAI, ci a executat până acum ordinele conducerii precedente a ministerului și poliției». Revenco a mai menționat că pentru lichidarea tuturor schemelor care «s-au creat și au funcționat la MAI ani în șir», e nevoie de timp.

Stoianoglo

Alexandr Stoianoglo a declarat că sentința de condamnare în unul dintre dosarele penale care au fost deschise împotriva sa este o încercare a autorităților «de a se justifica pentru nelegiuire». Dar și mai tare Stoianoglo s-a indignat din cauza că în același dosar, i-au fost aduse acuzații șefei Departamentului HR din cadrul Procuraturii Generale «de care se leagă primii pași ai fiecărui procuror, care a fost ca o „mamă“ pentru cei care astăzi au fabricat acest dosar împotriva ei»: «Nu m-am gândit Niciodată că procuratura va ajunge la o asemenea deformare morală».

Justiția

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat cererea de demisie a lui Igor Mânăscurtă, judecător la Curtea de Apel Chișinău. Este cel de-al șaselea magistrat care s-a concediat din sistem în ultimele două zile. În anii 2018-2019, Mânăscurtă a emis sentințe de condamnare în patru dosare penale de rezonanță. În anul 2021, unele dintre aceste sentințe au fost anulate.

În cadrul aceleiași ședințe, CSM a refuzat pentru a treia oară transferul magistratei Marina Rusu de la Judecătoria Taraclia la Chișinău. Aceasta locuiește la Chișinău de mai mult timp și are cinci copii. Judecătoarea încearcă deja de cel puțin trei ani să obțină acest transfer. CSM nu precizează, care sunt motivele refuzului.

Găgăuzia

Cea de-a cincea tentativă a Adunării Populare a Găgăuziei (APG) de a-și alege speakerul a eșuat. De data aceasta, din lipsă de cvorum: la ședință s-au prezentat 14 din cei 35 de deputați găgăuzi. Cea de-a șasea încercare a deputaților de a alege conducerea APG va fi la 3 decembrie.

Avocatul Poporului

Avocatul Poporului Natalia Moloșag, numită recent în această funcție de către PAS, a ajuns în centrul unui scandal. Pe internet a apărut o informație precum că în calitate de consilier neoficial al acesteia activează o persoană condamnată pentru proxenetism. Imaginile de pe site-ul Ombudsmanului confirmă acest lucru. Detalii — în articolul «О помощнике омбудсмена замолвите плохо» («Despre consilierul Ombudsmanului spuneți ceva rău»).

Situația epidemiologică

Cei de la OMS au declarat că noua tulpină a coronavirusului «Omicron» ar putea avea un impact grav asupra pandemiei. Specialiștii OMS susțin că, potrivit datelor preliminare, această tulpină ar putea fi mai contagioasă decât altele. În plus, există temeri că actualele vaccinuri vor fi ineficiente împotriva «Omicron».

Între timp, în Austria și în Grecia au fost instituite amenzi pentru refuzul vaccinării împotriva coronavirusului fără un motiv întemeiat. În Austria, se propune ca cei care refuză să achite amenda să fie pedepsiți cu închisoarea pe un termen de patru luni.

Numărul de contaminări cu coronavirus în Moldova continuă să scadă: în ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 664 de cazuri noi de coronavirus, inclusiv la 21 de lucrători medicali. Ministerul Sănătății a anunțat și despre 29 de persoane răpuse de Covid. Toate acestea au decedat mai devreme, dar nu au fost incluse în statistica generală.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 1 decembrie

Șase comisii parlamentare se vor întruni în ședințe.
Partidul DA va susține o conferință de presă în legătură cu scandalul despre Avocatul Poporului.
Consilierii municipali de la PAS vor susține o conferință de presă despre intenția primarului Ion Ceban de a majora prețul călătoriei cu transportul public.

Știri similare

Politică

Fostul speaker Marian Lupu și ex-viceguvernatoarea BNM, Emma Tăbârță vor fi aduși siliți pentru a depune mărturii în dosarul lui Plahotniuc

Viață

„A fost o radiografie a societății”: Paula Seling se plânge de injurii și comentarii jignitoare la o săptămână după „molodeț”

Viață

Legea cetățeniei va fi modificată, după ce un tânăr din Moldova a fost declarat apatrid? ASP caută soluții, iar Partidul Nostru cere audieri

Mihaela Conovali
| 26 ianuarie, 2026
15:36

Cazul tânărului din R. Moldova care a fost declarat apatrid a stârnit mai multe reacții. Deputatul fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a anunțat că va solicita audieri parlamentare. Ex-deputata Olesea Stamate s-a referit la „ciudățeniile noii legi a cetățeniei”. Iar Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a declarat că, în prezent, „zeci de mii de tineri sunt plasați într-o situație juridică incertă”. Agenția Servicii Publice (ASP) a declarat că „mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție”. Potrivit ASP, autoritățile lucrează la identificarea unor soluții care să remedieze situațiile apărute.

Ce a declarat ASP

Agenția Servicii Publice a declarat că, „în contextul discuțiilor generate de prevederile noii Legi a cetățeniei, își reafirmă deschiderea față de preocupările exprimate de cetățeni”.

„Mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție, iar autoritățile competente lucrează asupra identificării unor soluții echilibrate, care să remedieze situațiile sensibile apărute, fără a crea însă breșe ce ar putea fi exploatate de persoane rău intenționate sau de rețele frauduloase. Este important de subliniat că orice ajustare a cadrului legal trebuie să protejeze interesul public și securitatea juridică a statului, asigurând în același timp respectarea drepturilor cetățenilor de bună-credință”, a comunicat Agenția.

Totodată, instituția a spus că „documentarea copiilor reprezintă o responsabilitate legală și morală a părinților”. „Lipsa actelor de identitate poate genera, în timp, dificultăți serioase pentru copii și familiile acestora. Prima documentare a copilului este realizată gratuit de către Agenția Servicii Publice, tocmai pentru a elimina orice barieră financiară și pentru a sprijini părinții în îndeplinirea acestei obligații. Privind spre viitor, ne dorim o abordare bazată pe responsabilitate comună. Părinții, instituțiile de învățământ și lucrătorii sociali au un rol esențial în prevenirea unor astfel de situații, inclusiv prin semnalarea cazurilor în care copiii nu sunt documentați din cauza neglijenței sau iresponsabilității adulților”, a mai declarat Agenția Servicii Publice.

Reacții

Deputatul fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a declarat, în timpul unei conferințe de presă din 26 ianuarie, că va solicita audieri parlamentare pe această temă. Potrivit deputatului, audierile trebuie să fie organizate pe platforma Comisiei juridice, numiri și imunități, din care face parte și el.

„La audieri invit: reprezentanți ai Ministerului Justiției, reprezentanți ai Agenției Servicii Publice, experți din societatea civilă, juriști specializați în dreptul cetățeniei”, a comunicat deputatul, menționând că este „necesar de a interveni și de a modifica cel puțin două articole din Legea cu privire la cetățenie”. El a mai spus că, în paralel, va lucra la elaborarea unui proiect de lege care „să vină să repare acea greșeală care a fost făcută de către majoritatea PAS de anul trecut”.

A comentat subiectul și fosta deputată, Olesea Stamate. Pe o rețea de socializare, Stamate s-a referit la „ciudățeniile noii legi a cetățeniei”. „Art. 20 prevede temeiurile pierderii cetățeniei: renunțare, retragere, sau în temeiul acordurilor internaționale la care este parte Republica Moldova. Articolele următoare prevăd situațiile pentru fiecare temei în parte. În niciunul dintre acestea nu veți găsi: ”neperfectarea actelor de identitate la vîrsta de 18 ani”. Astfel, conform prevederilor legii, un cetățean al Republicii Moldova nu o poate pierde prin simplul fapt că nu și-a perfectat actele la timp”, a scris Stamate.

Mai mult decât atât, a adăugat ea, „art. 22 alin (3), prevede că Retragerea cetăţeniei Republicii Moldova în temeiurile prevăzute la alin.(1) nu se admite dacă, în urma retragerii, persoana va deveni apatrid, cu excepţia celor prevăzute la alin.(1) lit.a)–d)”.

„Atenție! Retragerea în sensul legii se aseamănă unei sancțiuni, care se aplică pentru fapte comise împotriva interesului țării. Adică chiar și retragerea cetățeniei (prin Decretul președintelui) care se aplică în cazuri excepționale, nu este admisă în anumite situații, dacă în urma retragerii persoana va deveni apatrid (!). În situația cu cetățenii noștri care nu și-au perfectat la timp buletinul situația este absurdă. Deși legea nu prevede niciun temei legal pentru lipsirea acestora de cetățenie, și de jure ei nu sunt lipsiți prin retragere. Adică o situație bizară în care se consideră că ei nici nu au pierdut-o (conform legii), dar nici nu o mai au. Iar de facto ei nu-și pot perfecta acte de identitate și le este eliberat certificat de apatrid”, a adăugat Stamate.

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, a declarat că, prin situația creată, „zeci de mii de tineri născuți în Republica Moldova sunt plasați într-o situație juridică incertă”. „Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, aproximativ 30.000 de copii și tineri se află în această situație, nu ca urmare a unei prevederi exprese din lege, ci ca rezultat al unor artificii administrative care deturnează sensul normei legale”, a declarat partidul.

Deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a făcut public cazul tânărului, a declarat că „se cere o anchetă amplă, iar în urma acestei anchete cineva va trebui să răspundă penal”.

„Acest cetățean, din surse și din ceea ce cunoaștem noi, a votat făcând serviciul militar. Întrebarea noastră este: cum a votat acest cetățean fără buletin de identitate? (…) Din sursele noastre, sunt foarte mulți tineri, astăzi, care s-au pomenit fără cetățenie”, a spus Costiuc, adăugând că va înregistra o interpelare adresată Guvernului și Ministerului Afacerilor Interne, precum și Ministerului Apărării, pentru a afla mai multe detalii în contextul acestui caz.

Amintim că tânărul născut în Republica Moldova și care a efectuat serviciul militar pe teritoriul țării a fost declarat apatrid. S-a întâmplat după ce nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. După intrarea în vigoare a modificărilor la Legea cetățeniei, la sfârșitul anului 2025, tânărul nu mai este recunoscut ca cetățean și trebuie să urmeze o procedură de redobândire a cetățeniei Republicii Moldova. Cazul a fost făcut public pe 22 ianuarie, de deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a criticat noua Lege a cetățeniei. Detalii – AICI.

Pe 26 ianuarie, Ministerul Apărării a respins acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă încorporare ilegală în Armata Națională. Instituția a precizat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit Ministerului, tânărul a fost încorporat în baza certificatului de naștere.

***

Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – AICI).