NM espresso

NM Espresso: despre «marile ambiții» ale Moldovei, demiterea în masă a judecătorilor și despre «schemele» de la MAI

Igor Svitrov
| 1 decembrie, 2021
08:10

MAEIE

Ministrul de externe Nicu Popescu a susținut o conferință de presă în cadrul căreia a răspuns la întrebările jurnaliștilor timp de o oră și jumătate. Printre altele, Popescu a declarat că drumul Moldovei spre Uniunea Europeană ar putea fi mai scurt decât cel al altor țări din «Parteneriatul Estic». Și că un rol foarte mare în acest sens îi revine limbii române.

Popescu a mai comunicat că Chișinău și Moscova au lansat deja procedura de numire a ambasadorului Moldovei în Rusia. Acesta nu a dezvăluit numele viitorului ambasador, dar, potrivit informațiilor NM, este vorba despre fostul viceministru de externe Lilian Darie. Totodată, Popescu a mai spus că Moldova și Ucraina vor să atragă UE în soluționarea problemei ce ține de construcția noilor hidrocentrale pe râul Nistru. Din articolul «Нику Попеску показал «большие амбиции» («Nicu Popescu a dat dovadă de „ambiții mari“») puteți afla despre cele mai importante declarații ale ministrului de externe.

Termoelectrica

Curtea de Conturi a depistat o discrepanță de 500 milioane de lei în datoria ÎS Termoecletrica pentru gazele naturale. Aproape 30% din cheltuielile Termoelectrica revin salariilor și amortizării. NM a relatat despre ceea ce s-a mai depistat în urma auditului în articolul «Сколько зарабатывает и на что тратит деньги Termoelectrica» («Cât câștigă și pentru ce cheltuiește banii Termoelectrica»).

MAI

Ministrul de interne Ana Revenco a declarat că Serviciul Securitate Internă și Combaterea Corupției (SPIA) «nu s-a ocupat de investigarea cazurilor de corupție de la MAI, ci a executat până acum ordinele conducerii precedente a ministerului și poliției». Revenco a mai menționat că pentru lichidarea tuturor schemelor care «s-au creat și au funcționat la MAI ani în șir», e nevoie de timp.

Stoianoglo

Alexandr Stoianoglo a declarat că sentința de condamnare în unul dintre dosarele penale care au fost deschise împotriva sa este o încercare a autorităților «de a se justifica pentru nelegiuire». Dar și mai tare Stoianoglo s-a indignat din cauza că în același dosar, i-au fost aduse acuzații șefei Departamentului HR din cadrul Procuraturii Generale «de care se leagă primii pași ai fiecărui procuror, care a fost ca o „mamă“ pentru cei care astăzi au fabricat acest dosar împotriva ei»: «Nu m-am gândit Niciodată că procuratura va ajunge la o asemenea deformare morală».

Justiția

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat cererea de demisie a lui Igor Mânăscurtă, judecător la Curtea de Apel Chișinău. Este cel de-al șaselea magistrat care s-a concediat din sistem în ultimele două zile. În anii 2018-2019, Mânăscurtă a emis sentințe de condamnare în patru dosare penale de rezonanță. În anul 2021, unele dintre aceste sentințe au fost anulate.

În cadrul aceleiași ședințe, CSM a refuzat pentru a treia oară transferul magistratei Marina Rusu de la Judecătoria Taraclia la Chișinău. Aceasta locuiește la Chișinău de mai mult timp și are cinci copii. Judecătoarea încearcă deja de cel puțin trei ani să obțină acest transfer. CSM nu precizează, care sunt motivele refuzului.

Găgăuzia

Cea de-a cincea tentativă a Adunării Populare a Găgăuziei (APG) de a-și alege speakerul a eșuat. De data aceasta, din lipsă de cvorum: la ședință s-au prezentat 14 din cei 35 de deputați găgăuzi. Cea de-a șasea încercare a deputaților de a alege conducerea APG va fi la 3 decembrie.

Avocatul Poporului

Avocatul Poporului Natalia Moloșag, numită recent în această funcție de către PAS, a ajuns în centrul unui scandal. Pe internet a apărut o informație precum că în calitate de consilier neoficial al acesteia activează o persoană condamnată pentru proxenetism. Imaginile de pe site-ul Ombudsmanului confirmă acest lucru. Detalii — în articolul «О помощнике омбудсмена замолвите плохо» («Despre consilierul Ombudsmanului spuneți ceva rău»).

Situația epidemiologică

Cei de la OMS au declarat că noua tulpină a coronavirusului «Omicron» ar putea avea un impact grav asupra pandemiei. Specialiștii OMS susțin că, potrivit datelor preliminare, această tulpină ar putea fi mai contagioasă decât altele. În plus, există temeri că actualele vaccinuri vor fi ineficiente împotriva «Omicron».

Între timp, în Austria și în Grecia au fost instituite amenzi pentru refuzul vaccinării împotriva coronavirusului fără un motiv întemeiat. În Austria, se propune ca cei care refuză să achite amenda să fie pedepsiți cu închisoarea pe un termen de patru luni.

Numărul de contaminări cu coronavirus în Moldova continuă să scadă: în ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 664 de cazuri noi de coronavirus, inclusiv la 21 de lucrători medicali. Ministerul Sănătății a anunțat și despre 29 de persoane răpuse de Covid. Toate acestea au decedat mai devreme, dar nu au fost incluse în statistica generală.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 1 decembrie

Șase comisii parlamentare se vor întruni în ședințe.
Partidul DA va susține o conferință de presă în legătură cu scandalul despre Avocatul Poporului.
Consilierii municipali de la PAS vor susține o conferință de presă despre intenția primarului Ion Ceban de a majora prețul călătoriei cu transportul public.

Știri similare

NM espresso

NM Espresso: Despre marea conferință de presă a Maiei Sandu, drona cu explozibil căzută în Moldova și despre „agentul serviciilor speciale moldovenești” la Moscova

Externe

Valuri de 16 metri, plaje inundate și geamuri sparte: furtuna Harry a provocat pagube în Italia VIDEO

Politică

„Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez”. Reacții după precizările Maiei Sandu privind unirea

Dumitru Petruleac
| 22 ianuarie, 2026
19:34

Noile declarații ale președintei Maia Sandu privind o eventuală Unire a Republicii Moldova cu România, făcute în cadrul conferinței de presă din 22 ianuarie, au stârnit un val de reacții critice în spațiul public, în special din partea unioniștilor. Aceștia o acuză pe șefa statului că ar fi abandonat idealul reunirii, după ce Sandu a afirmat că ideea nu este susținută de o majoritate a cetățenilor și că autoritățile vor acționa strict în baza voinței populare, cu prioritate pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Declarațiile au fost întâmpinate cu reacții dure din partea unor politicieni și activiști unioniști.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, și unionistul Dragoș Galbur, a afirmat că șefa statului nu are un plan de reunificare și că discursul său confirmă faptul că integrarea europeană rămâne singurul obiectiv strategic promovat de actuala guvernare.

„Multă lume a încercat să mă convingă în ultimele zile că va fi abordat anume subiectul reunirii cu România. Nu are cum. Conferința de presă de azi mi-a dat dreptate. Niciun plan de reunire. Integrare europeană, creșterea economiei și consolidarea apărării Republicii Moldova. Vom face noi Unirea”, a scris Galbur într-o reacție publică.

Și ex-deputata și fosta secretară de stat în Guvernul României, Ana Guțu, a criticat modul în care subiectul Unirii a fost abordat în conferința de presă, susținând că tema a fost evitată și înlocuită cu un discurs tehnic despre integrarea europeană. În opinia sa, declarațiile Maiei Sandu au produs o dezamăgire profundă în rândul susținătorilor unirii.

„Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez (Care referendum? Care Unire?!) – trebuie să ai mare talent de manipulare/eschivare ca să răspunzi la întrebările despre Unire fără să rostești cuvântul „Unire”, a declarat aceasta.

Poziții critice au fost exprimate și de reprezentanți ai societății civile. Activista Inna Virtosu a declarat că ideea Unirii este „pusă pe pauză” și utilizată mai degrabă ca instrument retoric, în timp ce problemele interne ale statului rămân nerezolvate.

„Pe scurt: Unirea se amână. Direcția oficială rămâne Uniunea Europeană. Ni se prezintă o listă frumos ambalată de priorități:- politica externă orientată spre UE;- combaterea corupției, investiții în armată; protecția copiilor și adolescenților. Sună bine. Aproape impecabil. Doar că realitatea de jos nu se aliniază cu discursul de sus.Statul pare blocat între promisiuni mari și rezultate mici. Când ideea Unirii apare, e mai degrabă ca instrument retoric decât ca proiect real. Când nu mai funcționează, e pusă la sertar”, a subliniat activista.

În același timp, mai mulți jurnaliști și analiști au oferit interpretări mai nuanțate. Jurnalistul CaleaEuropeană.ro, Robert Lupițu, consideră că mesajul Maiei Sandu indică o abordare strategică, în care aderarea la Uniunea Europeană este „planul A”, iar Unirea cu România ar putea deveni o opțiune alternativă, în funcție de evoluțiile politice și geopolitice.

„Dacă trecem de fraza rostită fără ezitare în interviul cu jurnaliștii britanici – „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România” -, Maia Sandu a continuat și în acel interviu cu aceleași argumente prezentate astăzi. Aderarea la UE este planul A, unirea ar fi planul B. Și de aici începe jocul. Dacă UE și R. Moldova găsesc cum să accelereze aderarea, trecând peste veto-ul ungar legat de Ucraina (aflată la pachet cu Moldova), atunci planul B cade. De UE și statele membre depinde și posibil ca mesajul Maiei Sandu să fie un semnal al potențialelor evoluții”, consideră jurnalistul.

Robert Lupițu mai spune că pe măsură ce Republica Moldova nu ar reuși să finalizeze negocierile de aderare la UE până în 2028, ideea unirii cu România poate deveni, din perspectiva Chișinăului, “scurtătura” către UE.

La rândul său, jurnalistul Deutsche Welle, Vitalie Ciobanu, a apreciat că, în actualul context regional, Unirea nu mai este doar un ideal istoric, ci poate fi percepută ca o posibilă soluție de siguranță pentru Republica Moldova

„Un lider politic al unei țări mici, amenințate cu pieirea, este obligat să se gândească la soluții alternative. Astfel că Unirea, văzută ca un ideal romantic, ca un deziderat istoric care putea fi plasat pe umerii generațiilor viitoare, a devenit azi pentru moldoveni o soluție „de avarie”, o șansă de supraviețuire”, a subliniat acesta.

Amintim că în conferința de presă din 22 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România este una dintre modalitățile care ar asigura faptul că țara noastră va rămâne parte a lumii libere și va trăi în pace

Totuși, șefa statului a reiterat că actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară. „Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a menționat ea.

Totodată, Maia Sandu a precizat că nu a discutat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri dintre cele două state.

***

Remintim că, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat la podcastul britanic „The Rest Is Politics” că ar vota „DA” în eventualitatea organizării unui referendum privind unirea cu România. Oficiala a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida reziliența Republicii Moldova, în contextul în care Federația Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!