Politica umanitară a Rusiei și «escaladarea» în regiunea transnistreană
În Rusia, au început să se gândească serios la «politica umanitară și promovarea limbii ruse ca limbă de comunicare internațională». Moldova este menționată în concepție ca fiind o țară cu care, atunci când se interacționează, «este necesar să se țină cont de respectarea drepturilor populației vorbitoare de limba rusă». Și cum să nu ne amintim în acest context de afirmațiile șefului MAE din FR precum că la noi, «se manifestă rusofobia».
Mai departe — mai mult. La MAE din Rusia se vorbește din nou despre o posibilă escaladare în regiunea transnistreană:
«Încercările de a soluționa problema transnistreană pe cale militară, mai ales cu ajutorul trupelor NATO, ar avea cele mai grave consecințe negative pentru țară și regiune», consideră ambasadorul cu misiuni special al MAE rus Treapițîn.
Iar viceministrul MAE Rudenko vorbește iarăși despre «intensificarea bruscă a potențialului militar» al Moldovei:
«Alocarea de către UE a asistenței aproape egale cu bugetul militar anual al țării pentru a acoperi costurile asociate cu furnizarea de echipamente militare non-letale provoacă semne de întrebare serioase cu privire la adevăratele obiective ale unei astfel de politici, în special pe fondul unei linii vizibil ostile a Bruxelles-ului în raport cu Rusia», a declarat acesta.
Și-a amintit de Moldova și reprezentantul oficial al MAE din Rusia, Zaharova. Și de această dată, în contextul regiunii transnistrene. Aceasta vorbește din nou despre «impasul» în soluționarea problemei transnistrene și «lipsa dorinței Chișinăului de a reacționa pozitiv la nenumăratele îndemnuri ale Tiraspolului de a iniția negocieri substanțiale». În același timp, trupele ruse din regiune înseamnă «o consecință a problemei nerezolvate și nu cauza acesteia», susține ea.
Cum sunt comentate toate acestea la Chișinău — de mult se știe:
«Toate aceste declarații se fac cu scopul manipulării și, posibil, au menirea de a destabiliza situația din Moldova», a declarat anterior președintele Sandu.
Cu gaze, lemne sau… lampă
În timp ce în Rusia se vorbește despre arme și se spune că problema privind furnizarea gazelor naturale ține «exclusiv de domeniul comercial», în Moldova se fac încercări de a minimiza riscurile privind o iarnă rece sau foarte rece.
Șeful MAEIE Popescu, care se află la Oslo, a avut deja o întrevedere cu ministrul petrolului și energiei din Norvegia și a discutat chestiuni privind coordonarea și solidaritatea pentru depășirea situației de criză din domeniul energeticii. Iar autoritățile din Moldova intenționează să crească tăierile de pădure ca să ajungă lemne de foc pentru toți. Ce-i drept, ecologiștii avertizează deja în privința consecințelor negative ale unei astfel de decizii.
Despre ecologie și-au amintit astăzi și la ședința Comisiei pentru Situații Excepționale, care a decis prelungirea până la 30 septembrie a autorizației de mediu pentru Uzina metalurgică din Râbnița. Chiar dacă încă la 30 august, Agenția de Mediu a refuzat să elibereze acest document. Se pare că este exact acel caz în care a trebuit de ales între ecologie și energia electrică.
Și în timp ce noi toți suntem îngrijorați de iarna din acest an, ex-vicepremierul pentru reintegrare Vlad Kulminski a vorbit despre întrevederea deputaților APG cu președintele țării care, la fel, au vorbit despre gazele naturale și relațiile cu Rusia:
«În timpul întrevederii din Adunarea Populară, din cei 33 de deputați prezenți, 30 au adresat întrebări dificile și dure, dar foarte amabil. […] Însă au fost trei deputați din fracțiunea socialiștilor care pur și simplu au strigat fără încetare. […] Au fost niște oameni care au venit cu un scop clar de a perturba întrevederea și de a provoca scandal».
Ce ați putea să citiți?
Este o istorie despre Irina Dicusară, ex-campioană a Moldovei la karate. Până la vârsta de 28 de ani, ea a reușit să trăiască, timp de nouă ani, în Danemarca și să lanseze acolo două startup-uri, dar și să se căsătorească cu o altă femeie. Într-un interviu pentru NewsMaker, aceasta ne-a povestit despre copilărie, stereotipuri, traume, diferența de mentalitate și modul de trai din Danemarca.
Ce ați putea să audiați?
NewsMaker a apărut offline și a înregistrat un nou podcast din seria «2022». Din acesta: despre miturile privind refugiații ucraineni «obraznici» și despre solidaritatea fără precedent, nemulțumirea dezvăluită și capacitatea populației Moldovei de a se auto-organiza și multe, multe altele. De notat că podcastul a fost înregistrat la un eveniment offline împreună cu spectatorii.
Pe scurt despre ceea ce va fi astăzi, 7 septembrie:
— La ora 9:00, guvernul se va convoca într-o nouă ședință. Din agendă: proiectul de lege despre aderarea Moldovei la Acordul cu privire la Sistemul de informații european privind vehiculele și permisele de conducere (EUCARIS), acordarea subvențiilor pentru proiecte investiționale în domeniul irigației, rectificarea bugetului pentru anul 2022 și multe alte chestiuni (în total, 17).
— La ora 9:30, va începe reuniunea Centrului European pentru Securitate Internă și Gestionarea Frontierelor din Moldova, organizată de MAI și Reprezentanța UE în Moldova. La deschidere vor fi prezenți ministrul de interne Ana Revenco și șeful Delegației UE în Moldova Janis Mazeiks.
