NM espresso

NM Espresso: despre prima jumătate de an a procurorului general Stoianoglo, anularea BAC-ului și „filmul de groază” de la spitalul din Comrat

Igor Svitrov
| 14 mai, 2020
08:19

Epidemia: situația din Moldova

În ultimele 24 de ore, în Moldova au fost procesate 1086 de teste, fiind depistate 252 de cazuri noi de coronavirus. Astfel, numărul total al celor infectați a crescut până la 5406 persoane. Din acestea, 2176 s-au însănătoșit, 184 au decedat.

Starea de urgență și restricțiile

Regimul stării de urgență în Moldova nu va fi prelungit după 15 mai, însă interdicțiile și restricțiile vor fi eliminate treptat, deoarece în țară încă se înregistrează multe cazuri noi de COVID.

Cafenelele, restaurantele și hotelurile din Moldova și-ar putea relua activitatea după data de 1 iunie. Însă doar dacă în țara noastră se va ameliora situația epidemiologică, a spus premierul Ion Chicu.

Examenele de BAC

Autoritățile au decis să anuleze examenele de bacalaureat din acest an din cauza epidemiei de coronavirus. Pentru „a proteja copiii”, a menționat Chicu.

Banii

Autoritățile Moldovei au hotărât să împrumute bani prin plasarea pe piețele internaționale a eurobondurilor în valoare de 500 de milioane de dolari, pe o perioadă de șapte ani. Guvernul discută acum cu specialiștii, cu ce dobândă permite plasarea acestor obligații ratingul creditar al Moldovei.

Iar Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a acordat Moldovei un credit în mărime de 70 de milioane de euro pentru susținerea sistemului de sănătate și pentru atenuarea consecințelor crizei pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Iar guvernul a alocat 1,5 milioane de lei din bugetul de stat pentru compensații ce vor fi acordate victimelor represiunilor politice. Banii vor fi distribuiți unui număr de 29 de persoane care și-au pierdut bunurile în urma naționalizării sau colectivizării.

Stoianoglo

După numirea lui Alexandru Stoianoglo în funcția de procuror general, a trecut aproape o jumătate de an. În această perioadă, la procuratură au avut loc mai multe transformări. Într-un interviu acordat pentru NM, Stoianoglo a menționat, de ce el nu este „omul lui Dodon”, ce caută procurorii la Banca Națională după cinci ani de la furtul miliardului și dacă în Moldova este posibilă o procuratură profesionistă și corectă. Interviul – «Впервые за 10 лет прокуратура не имеет отношения к политике» („Pentru prima dată în ultimii 10 ani, procuratura nu are nicio legătură cu politicul”). Video – «Мы вообще такие независимые, более независимые, чем Папа Римский» („În general, noi suntem atât de independenți, mult mai independenți decât Papa de la Roma”).

Parlamentul

Partidul DA s-a declarat pentru demiterea guvernului Chicu și formarea unui guvern „al salvării naționale”. Totodată, cei de la DA au menționat că nu intenționează să formeze o coaliție cu partidele „toxice”.

Partidul „Șor” a declarat imediat că va susține „orice inițiativă cu privire la moțiunea de cenzură împotriva guvernului”. Anterior, și grupul parlamentar Pro Moldova a îndemnat la demiterea guvernului Chicu, ideea fiind susținută de Partidul „Șor”. Totodată, Pro Moldova a propus să fie format în parlament un bloc antiguvernamental.

Deputatul PDM Monica Babuc a spus că grupul foștilor democrați Pro Moldova și Partidul „Șor” au propus bani mari deputaților care au părăsit recent PDM. Potrivit afirmațiilor lui Babuc, este vorba despre sume de la 250 de mii de euro până la 500 de mii de euro.

Deputatul independent Ion Groza a aderat, la 13 mai, la PAS.

Spălătoria de la Comrat: filmul de groază

În Găgăuzia a izbucnit un scandal din cauza unei înregistrări video de la spălătoria spitalului din Comrat, în care sunt tratați pacienții cu COVID. Încăperea spălătoriei seamănă cu un subsol vechi după potop, iar mașinile de spălat – cu niște monștri ruginiți care scuipă șuvoaie de apă. Cu câteva zile înainte de apariția înregistrării, președintele Dodon a vizitat acest spital. Ce-i drept, el a fost condus în alt bloc. Detalii și înregistrarea – în articolul «Додону такое не покажешь» („Lui Dodon nu i-ai arăta așa ceva”).

Și despre ceea ce va fi astăzi, 14 mai

Va avea loc ședința Consiliului Suprem de Securitate, după care Dodon va susține un briefing.

Se va desfășura ședința Comisiei pentru Situații Excepționale și cea a Centrului unic de comandă pentru gestionarea crizei coronavirus

Consiliul Audiovizualului se va întruni în ședință.

La Primăria de Chișinău se va discuta despre soluțiile tehnice pentru dezvoltarea sistemului de transport public.

Știri similare

Politică

Moldova, în stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic pentru 60 de zile. Parlamentul a aprobat măsura

Viață

„Teleradio-Moldova” are un nou director general. Cine este Ecaterina Cheptanaru

Externe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Ana-Maria Dolghii
| 22 septembrie, 2026
20:22

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

„Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.