Igor Dodon

NM Espresso: despre refuzul lui Dodon de a face testul la COVID, „discriminarea” Partidului «Șor» și despre închiderea SUA pentru Plahotniuc

Epidemia: situația

831 de cazuri noi de COVID s-au înregistrat astăzi în Moldova, după ce s-au procesat 3084 de teste. Astfel, bilanțul celor care s-au contaminat de la începutul pandemiei a ajuns până la 57 732 de persoane. 41 938 dintre ele s-au însănătoșit, 1389 au decedat (14 — în ultimele 24 de ore). 14 405 persoane care s-au contaminat continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 755 dintre ele fiind în stare gravă, iar 48 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Dodon, Usatîi și coronavirusul

Renato Usatîi, candidatul la funcția de președinte, a declarat că un colaborator al pazei președintelui Igor Dodon s-a contaminat cu coronavirus, dar Dodon a refuzat să facă testul la COVID. Usatîi consideră că este din cauza campaniei electorale, din care Dodon ar putea ieși cel puțin pentru două săptămâni, dacă testul ar fi pozitiv. Serviciul de presă al președintelui a comunicat că Dodon va face testul dacă va fi necesar.

Electorala

Partidul «Șor» s-a plâns de discriminare din partea băncilor care nu doresc să deschidă pentru formațiune un cont electoral pentru campania electorală a Violetei Ivanov, candidată la funcția de președinte. În articolul «Партию „Шор“ ударили по счетам» («Partidul „Șor“, lovit în conturi»), NM s-a interesat, de ce CEC a susținut formațiunea politică, iar Banca Națională nu a considerat că acțiunile băncilor ar fi ilegale.

Andrian Candu, liderul Partidului Pro Moldova, a propus să se facă modificări la Codul electoral, pentru a permite diasporei să voteze timp de două zile și nu doar într-o zi. Candu a motivat aceasta prin insuficiența secțiilor de votare în străinătate, locația incomodă a acestora și insuficiența buletinelor de vot.

Curtea Supremă de Justiție a anulat decizia Curții de Apel, care a respins recursul lui Andrei Năstase, liderul DA, privind deschiderea a 42 de secții de votare pentru participarea la scrutin a locuitorilor din Transnistria. Năstase consideră că sunt prea multe secții de votare pentru transnistreni.

Ar trebui să ne îngrijoreze falsificarea rezultatelor participării la scrutin a diasporei și a cetățenilor Moldovei, care locuiesc pe malul stâng al Nistrului? Care sunt riscurile ce țin de organizarea unor alegeri libere și democratice? Despre toate acestea, ne-a vorbit într-un interviu pentru NM Dritan Taulla, șefa Misiunii Internaționale de Observare a Alegerilor ENEMO și Floris van Eijk, șeful Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Misiunea ENEMO va monitoriza alegerile prezidențiale din Moldova.

Moldova și banii

Șansele că până la sfârșitul anului, FMI va aproba un nou program de creditare pentru Moldova în valoare de o jumătate de miliard de dolari sunt practic egale cu zero. Și Moldova riscă să rămână anul acesta cu un deficit bugetar uriaș. NM s-a interesat, ce legătură au în acest sens condițiile acordului cu FMI.

Producătorii și comerțul

Producătorii din Moldova au cerut ca deputații să adopte, în sfârșit, în lectura a doua modificările la Legea cu privire la comerțul interior, care au fost aprobate în prima lectură încă în anul 2018. Conform acestor modificări, cel puțin o jumătate din mărfurile expuse pe rafturile magazinelor trebuie să fie autohtone. În condițiile epidemiei, acest lucru este extrem de important, au motivat producătorii.

Plahotniuc și SUA

Potrivit informațiilor Ambasadei SUA în Moldova, Vladimir Plahotniuc nu va mai putea reveni pe teritoriul Statelor Unite. Este din cauza sancțiunilor pe care Washingtonul le-a impus la începutul acestui an împotriva lui Plahotniuc și a familiei sale. Plahotniuc a părăsit SUA la sfârșitul lunii august, iar acum se află în Turcia. Moldova a solicitat extrădarea acestuia.

„O lună cu minimul”

Se încheie cea de-a șasea zi a experimentului NM «O lună cu minimul». Potrivit condițiilor acestuia, eu, reporterul Nicolai Paholinițchi, trebuie să trăiesc timp de o lună din minimul de existență (2565,8 lei) stabilit de stat. Timp de aproape o săptămână, am reușit să cumpăr produse pentru prima perioadă, să mă dezobișnuiesc cu gustul cărnii, să încep să merg mai mult pe jos, să ajung la un târg eco și chiar să donez sânge.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 7 octombrie

Guvernul se va întruni în ședință.
Va avea loc ședința ANRE.
Conducerea Camerei de Comerț și Industrie va susține o conferință de presă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova, la cel mai scăzut „nivel de prietenie” cu Rusia. Oficial rus: „Trebuie să revizuim strategia față de cei care au săgeți roșii”

Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic. Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”

În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”

Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.

La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.

Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:

„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.

În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.

Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie

Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.

Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.

În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.

În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.

Amenințări și ingerințe rusești:

Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.

Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.

***

Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.

Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.

Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: