NM Espresso: despre sărăcia din Moldova, scandalul provocat de scrisoarea Veronicăi Dragalin și «neutralizarea» partidului Șansă

Moldova: sărăcie și resursele energetice

Creșterea prețurilor la energie în Moldova a dus la o creștere a sărăciei în țară de la 28,2% la 35,3%. Aproximativ o treime dintre locuitorii Republicii Moldova nu-și permit să-și încălzească locuința. Această cifră este de patru ori mai mare decât media UE. În comparație cu sezonul de încălzire 2020/2021, în sezonul 2023/2024 tariful la gaz a crescut de patru ori, la încălzire — de 1,7 ori, la energie electrică — cu 40%, iar prețul lemnelor pentru foc a crescut cu 30%. Astfel de date au fost prezentate de către Banca Mondială într-un raport privind asigurarea cu resurse energetice a populației Republicii Moldova. De asemenea, Banca Mondială a oferit și recomandări autorităților moldovenești în acest sens.

Între timp, Guvernul a aprobat începerea negocierilor și semnarea unui acord cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind acordarea unui împrumut în sumă de 50 de milioane de dolari pentru sporirea eficienței energetice a 46 de școli moldovenești. Proiectul este planificat să fie implementat până în 2029.


Scandal cu scrisoarea Veronicăi Dragalin

Procuratura Anticorupție a confirmat autenticitatea scrisorii prin care Veronica Dragalin pune la îndoială integritatea Tatianei Răducanu, membră a Comisiei Pre-Vetting a judecătorilor, acuzând-o că are legături cu Veaceslav Platon și unul dintre avocații lui Șor, Aureliu Colenco.

Platon și Colenco au declarat că nu au avut nicio legătură cu Răducanu. Iar avocatul lui Șor și-a exprimat regretul că «așa o personalitate onestă, principială, cinstită, în așa hal și mod este ponegrită. Eu mă gândesc că ea nu este comodă cuiva și asta e legat de niște numiri în funcții-cheie în Republica Moldova».

Potrivit Centrului de Resurse Juridice din Moldova, scrisoarea lui Dragalin este o încercare a procurorilor PA de a împiedica o evaluare independentă a integrității acestora. Centrul a ieșit în apărarea Tatianei Răducanu, pe care «toată lumea o cunoaște ca fiind o persoană cinstită și curajoasă». În plus, centrul este de părere că Dragalin a admis mai multe încălcări a legii în raport cu Răducanu, printre care divulgarea ilegală a detaliilor dintr-un dosar penal.

Deputata PAS, Olesea Stamate, a publicat pe rețelele de socializare o parodie a scrisorii lui Dragalin, în care a ridiculizat munca Procuraturii Anticorupție.


Concurs pentru funcția de Procuror General

Pentru funcția de Procuror General al Republicii Moldova concurează patru candidați: șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, procurorul Anticorupție, Alexandru Cernei, procurorul general interimar, Ion Munteanu, și fostul lector universitar Grigore Vornicescu. Toți patru au depus dosarele pentru noul concurs pentru acest post.


Șor și «Șansă»

Inspectoratul General al Poliției a declarat că a deschis un dosar penal împotriva «curierilor lui Șor». Aceștia sunt acuzați de introducere în țară prin contrabandă a sumei de 130 de mii de dolari «în interesul unui grup criminal». Banii au fost aduși de la Moscova.

Iar Ministerul Justiției s-a adresat în judecată cu o cerere de a interzice pentru șase luni activitatea partidului Șansă, afiliat lui Ilan Șor, din motivul că conducerea partidului a furnizat date incomplete despre activitățile partidului ceea ce constituie o încălcare a legii.

Liderul Partidului Șansă, Alexei Lungu, a spus că partidul a furnizat toate documentele solicitate, iar scopul autorităților este «neutralizarea partidului» înaintea alegerilor pentru primăriile și consiliile locale din unele localități, planificate pentru data de 19 mai.


Găgăuzia

Alexandr Tarnavschi, care a fost revocat din funcția de vicepreședinte al Adunării Populare a Găgăuziei la începutul lunii mai, a acordat un interviu NM. Tarnavschi este cunoscut pentru că a criticat public conducerea autonomiei pentru legăturile sale cu Șor. Tarnavschi a numit demisia drept o lovitură adusă relației dintre Comrat și Chișinău și «o victorie pentru acele forțe care s-au opus reluării dialogului dintre Comrat și Chișinău». Potrivit lui, deteriorarea relațiilor a început după ce Evghenia Guțul a devenit bașcan.


Transnistria

Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului, Oleg Seberean și Vitalii Ignatiev, se vor întâlni pe 17 mai la biroul misiunii OSCE din Bender pentru a discuta, inclusiv, perspectivele viitoare ale procesului de negocieri.


CEDO și Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câștig de cauză fostului ministru de interne, Oleg Balan. CEDO a constat că statul i-a încălcat acestuia dreptul la «respectarea vieții sale private şi de familie, a domiciliului și a corespondenței», atunci când nu i-a făcut dreptate lui Balan după ce a fost defăimat de politicianul Renato Usatîi.

Potrivit deciziei CEDO, Moldova trebuie să-i achite suma de 1500 de euro ca și prejudiciu moral.


Din străinătate

A avut loc o tentativă de asasinat asupra vieții primului ministru al Slovaciei, Robert Fico. Acesta a fost împușcat de mai multe ori când ieșea de la o ședință de Guvern. Fico se află în stare gravă în spital, atacatorul a fost reținut. Dorin Recean a condamnat incidentul.


Ce ne așteaptă astăzi?

  • La ora 09:00 se întrunește Consiliul Superior al Magistraturii;
  • La ora 10:00 începe ședința Parlamentului;
  • «Forumul gazelor naturale: de la monopol la piața liberă» începe la ora 10:30.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: