Parlament: dansuri, alegeri și stare de urgență
Deputații parlamentului s-au întrunit ieri dimineață într-o nouă ședință în plen, dar aceasta a început într-un mod inedit – cu o horă și cântece naționale chiar în hol. Elevii de la Liceul „Gh. Asachi” din capitală au evoluat în sala de ședințe. Aceștia și-au încheiat spectacolul scandând: „Jos vama de pe Prut!”. În replică, speakerul Grosu a remarcat ulterior: „Am înțeles mesajul cu vama, e nevoie de o inițiativă legislativă. Trebuie să ne pregătim”.
Și președintele țării a felicitat România cu ocazia sărbătorii, vorbind despre dragoste, recunoștință și speranțele ce țin de România. Iar militarii moldoveni au participat la parada organizată la București cu prilejul sărbătorii. Și UNESCO a oferit un cadou României și, totodată, Moldovei. Organizația a introdus ia tradițională – cămașa cu altiță, elementul identității culturale al României și al Moldovei – în lista patrimoniului cultural.
Dar să revenim la deputați. După partea festivă, aceștia s-au apucat de lucru, aprobând în lectura a doua noul Cod electoral la care specialiștii din diferite instituții au lucrat timp de cinci luni. De fapt, încă mai sunt semne de întrebare față de acest cod. De exemplu, există riscul că opoziția ar putea să nu fie reprezentată la CEC, iar minoritățile etnice nu vor primi buletinele de vot în limba rusă. Și reprezentanții Comisiei de la Veneția au avut întrebări referitoare la acest document. În afară de aceasta, deputații au aprobat, în prima lectură, un proiect de lege conform căruia femeile care au decis să lucreze în perioada concediului de maternitate vor putea beneficia atât de salariu, cât și îndemnizația de maternitate.
În cea de-a doua jumătate a zilei, premierul s-a prezentat în parlament, cu inițiativa guvernului de a prelungi cu încă 60 de zile regimul stării de urgență, care a fost instituit în Moldova încă de la începutul războiului din Ucraina. Opoziția parlamentară s-a declarat împotriva prelungirii, reprezentanții acesteia declarând că nu o vor vota. În consecință, decizia cu privire la prelungirea regimului stării de urgență a fost aprobată cu voturile a 55 de deputați ai fracțiunii PAS.
Compensații pentru căldură, gaze și electricitate
În cabinetul personal de pe site-ul compensatii.gov.md a apărut ieri notificarea: tuturor celor care au depus cerere le-a fost atribuită categoria de vulnerabilitate energetică (92 la sută dintre cei care au depus cerere fac parte din categoria „vulnerabilitate energetică foarte ridicată” sau „ridicată”). Cei care nu sunt de acord cu categoria care le-a fost atribuită pot să conteste rezultatul și să scrie o cerere pe [email protected] și datele vor fi verificate încă o dată.
În afară de aceasta, ieri au fost specificate și detaliile despre modul în care a fost stabilită o categorie sau alta. Pe scurt: din venitul total s-au scăzut cheltuielile minime pentru fiecare membru al familiei, la fel, s-a luat în calcul și creditul ipotecar, dacă acesta există. Apoi programul a analizat cheltuielile precedente pentru resursele energetice și a stabilit limitele medii lunare. După aceasta, din veniturile disponibile rămase au fost scăzute cheltuielile medii pentru energie și utilizatorului i-a fost atribuită o anumită categorie de vulnerabilitate.
Însă este greu de spus, cât vor costa compensațiile pentru guvern. De exemplu, la 30 noiembrie, Moldova a achiziționat deja o parte din energia electrică la bursă, în baza unor contracte de urgență, cu 415 euro pentru un MWh. De notat că prețurile la bursă pot să crească, dar și să scadă. De aceea guvernul continuă negocierile privind reluarea livrărilor de energie electrică de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan (cu regret, deocamdată nu sunt rezultate).
Ce ați putea să citiți?
Studiu: Noul sondaj BOP
Institutul de Politici Publice (IPP) a prezentat ieri rezultatele sondajului „Barometrul Opiniei Publice”. Cetățenii au fost întrebați despre politica internă și cea externă. Pe scurt:
– numărul celor care trăiesc mai bine – crește, la fel cum crește și numărul celor nemulțumiți de viață;
– o treime dintre respondenți consideră că pentru soluționarea tuturor problemelor trebuie schimbată guvernarea, dar, cu toate acestea, șefa statului Sandu continuă să fie cel mai popular politician, iar în cazul unor alegeri anticipate, în parlament ar accede aceleași partide;
– 44,8 la sută dintre locuitorii Moldovei cred că statutul de neutralitate poate proteja țara noastră de agresiunea militară externă, iar 41,1 la sută consideră exact viceversa.
Reportaj: Ce a căutat și ce a găsit Moldova la reuniunea NATO de la București?
Amenințările la adresa securității cauzate de războiul din Ucraina și „divorțul Rusiei de civilizația europeană” au împins Moldova spre o cooperare mult mai strânsă cu NATO. Vă relatăm, de ce avem nevoie de aceasta și ce vom obține, în cele din urmă.
Interviu cu Dmitri Moruz, directorul general al Agenției Relații Interetnice
– Cum poate fi încurajată studierea limbii române de către minoritățile etnice?
– E adevărat că minoritățile etnice și majoritatea etnică trăiesc în lumi paralele?
– De ce un stat multietnic este mai degrabă un avantaj decât un
Și despre ceea ce va fi astăzi, 2 decembrie
- La ora 10:00, reprezentanții Chișinăului și ai Tiraspolului, în colaborare cu OSCE, vor avea o întrevedere la Chișinău, în cadrul căreia vor discuta despre criza energetică și situația vulnerabilă a populației de pe ambele maluri ale Nistrului.
