EPC Moldova

NM Espresso: discuții despre pacificatorii din Transnistria, Centrul pentru Combaterea Dezinformării și cheltuieli pentru summitul european

Memoria istorică

La Chișinău au fost comemorate victimele celui de-al doilea val de deportări (operațiunea «Sud» a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949). La miting au participat președinta țării Maia Sandu, speakerul Parlamentului Igor Grosu și ministrul Culturii Sergiu Prodan.

«Astăzi se împlinesc 74 de ani de la doilea val de deportări, care a trimis în Siberia și Kazahstan 34270 de persoane, inclusiv 11245 de copii într-o singură zi. Bunici, părinți și copii au fost încărcați în peste 1500 de vagoane pentru vite și trimiși la pierzanie», a menționat Sandu.

Șefa statului a subliniat importanța păstrării și transmiterii către urmași a memoriei istorice, pentru a evita pe viitor repetarea terorii.

În memoria victimelor, în Piața Marii Adunări Naționale au fost aduse două vagoane. În unul dintre ele a fost organizată expoziția «Basarabenii în Gulag», iar în cel de-al doilea poate fi văzut filmul «Siberia din oase».


Vizita comisarului european

La Chișinău a venit în vizită comisarul european pentru Economie Paolo Gentiloni. Acesta s-a întâlnit cu premierul Dorin Recean, cu care a discutat despre situația economică din țară. Oficialul european a menționat că printre subiectele abordate se numără următorii pași în ceea ce privește sprijinul UE, inclusiv pentru întărirea securității energetice a Moldovei, îmbunătățirea mediului de afaceri și lupta cu corupția. Comisarul european are planificate întrevederi și cu președinta Maia Sandu și speakerul Igor Grosu.


Pe urmele tragediei de la aeroport

Premierul Recean a declarat în cadrul unei conferințe de presă că atacatorul din Tadjikistan ar fi intenționat să ia ostatici la Aeroport. Acesta a lăudat acțiunile prompte ale polițiștilor de frontieră: «Exista o mare probabilitate, certitudine, că lucrurile degradau și mai mult. Menționez ce au făcut acești polițiști, curajul și intervenția promptă».

Ministra de Interne Ana Revenco a refuzat să răspundă la întrebarea jurnaliștilor privind eventuale demisii după tragedia de la aeroport soldată cu doi morți.

Între timp, în Germania și Olanda au fost arestați 9 cetățeni ai Tadjikistanului, Turkmenistanului și Kîrgîzstanului, bănuiți de planificarea unui atentat cu susținerea ISIS. Aceștia au ajuns în Europa dându-se drept refugiați.


Misiunea de pacificatori

Cele două maluri ale Nistrului au comentat în mod diferit îndemnul Adunării Parlamentare a OSCE de a înlocui misiunea de pace din Transnistria cu una civilă. Dorin Recean consideră că ideea este una bună: «Noi trebuie să reglementăm acest conflict pe cale exclusiv pașnică și asta este o modalitate foarte bună de a face inclusiv ca trupele rusești să fie evacuate din Zona de securitate și din regiunea transnistreană. Acesta este obiectivul nostru, să demilitarizăm zona în întregime și atunci o misiune civilă este o soluție foarte bună», a declarat premierul Dorin Recean.

Instituția de la Tiraspol responsabilă de relații externe a oferit un comentariu pentru presa rusă, în care a menționat că «acest mecanism și-a demonstrat deja cândva vulnerabilitatea în fața pericolului izbucnirii conflictului».

NM a încercat să afle împreună cu experții care sunt riscurile pe care le-ar putea provoca această decizie. De exemplu, expertul Institutului pentru Inițiative Strategice Inna Șupac a menționat următoarele riscuri: lipsa unui mediator acceptat de ambele părți, încetarea întâlnirilor în format «1+1», încetarea organizării ședințelor grupurilor de lucru ale Chișinăului și Tiraspolului privind domeniile sănătate, educație, protecția mediului înconjurător, dezvoltarea infrastructurii drumurilor și telecomunicații.


MAEIE la raport

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu a fost întrebat dacă diaspora din Rusia nu va avea de suferit în urma înrăutățirii relațiilor dintre Moscova și Chișinău. Acesta a răspuns că relația este afectată de «embargouri, restricții comerciale, declarații neprietenoase, nepoliticoase, nediplomatice care vin din partea Ministerului de Afaceri Externe rus». Popescu a adăugat că «Rusia este acel stat care a lansat printr-o agresiune militară brutală cel mai mare război pe teritoriul continentului european de după cel de-al Doilea Război Mondial».

De asemenea, MAEIE a prezentat bilanțul cheltuielilor pentru summitul din 1 iunie. În total, au fost cheltuite 13 mln lei, cu 3 mln mai puțin decât s-a planificat inițial.


Moldova și CSI

Republica Moldova va denunța Convenția cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunității Statelor Independente, precum și Acordul privind interacțiunea în domeniul preîntâmpinării și lichidării consecințelor situațiilor excepționale cu caracter natural și tehnogen și Acordul cu privire la colaborarea în domeniul protecției muncii. Comisia politică externă și integrare europeană din Parlament a aprobat rapoartele.

De asemenea, Moldova va renunța la Acordul internațional cu privire la zahăr, încheiat în anul 1992. Totodată, încetează calitatea de membru a țării noastre în Organizația Internațională a Zahărului (ISO).


Moldova pe calea schimbării 

Proiectul de lege privind crearea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării a fost trimis în Parlament pentru examinare și adoptare, după finalizarea consultărilor publice. Scopul acestuia este combaterea fake news și a manipulării.

Astăzi parlamentul va examina proiectul de lege privind crearea crematoriilor umane. Acesta a fost elaborat de PAS. Potrivit inițiativei, vor putea deschide crematorii atât autoritățile centrale și locale, cât și companiile private, în baza unor parteneriate public-private.

La finalul lunii iunie în Moldova a început să funcționeze compania fintech Revolut. NM a elaborat un ghid despre utilizarea aplicației, scopul acesteia și serviciile disponibile pentru utilizatorii din Moldova.

O unitate de examinare medico-legală a victimelor violenței fizice și sexualea fost inaugurată în cadrul Centrul de Medicină Legală. Aceasta a fost dotată cu toate utilitățile necesare pentru examinarea victimelor.


Ce ne așteaptă pe 7 iulie?

  • 09:00 Curtea de Conturi va prezenta raportul privind rapoarteloe financiare ale Ministerului Culturii
  • 10:00 Ședința Parlamentului

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: