NM Espresso: €31 mln pentru securitate și reforme, amendă pentru refuzul participării la recensământ și împușcăturile de la granița Ucrainei

Moldova și UE 

Vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a plecat la Bruxelles, unde va discuta cu oficialii europeni începutul primei etape a negocierilor privind aderarea Moldovei la UE.

Comisia politică externă și integrare europeană a aprobat avizul consultativ pentru negocierea și semnarea Acordului de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană privind Programul «UE4 Moldova Integrare și Stabilitate». În rezultat, țara noastră va beneficia de sprijin financiar în valoare de 31 de milioane de euro. Astfel, 10 milioane de euro sunt destinate pentru îmbunătățirea capacităților naționale în ceea ce privește amenințările de securitate și provocările migrației. Alte 10 milioane sunt destinate pentru sectorul agricol, iar 11 milioane de euro vor fi valorificate în contextul implementării reformelor din domeniile managementului finanțelor publice, justiției, concurenței, muncii, eficienței energetice etc.

Maia Sandu i-a urat recuperare rapidă regelui Marii Britanii, Charles al III-lea, care a fost diagnosticat cu cancer. «Gândurile mele sunt acum cu poporul britanic», a scris Sandu pe Twitter.

Mihai Popșoi a efectuat o vizită de lucru la București. În timpul unei conferințe de presă alături de omologul său român, Luminița Odobescu, el a mulțumit pentru sprijinul României în promovarea Moldovei pe calea integrării europene. De asemenea, s-a întâlnit cu premierul României, Marcel Ciolacu.


Demisii

Administratorul Aeroportului Chișinău, Constantin Vozian, a demisionat. Acesta a dat de înțeles că birocrația ar fi motivul care împiedică dezvoltarea întreprinderii și i-ar limita atribuțiile în calitate de șef.

Și-a anunțat demisia și secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Stela Leuca. Aceasta nu a dezvăluit motivele deciziei.


Energie

Judecătoria Bălți a anulat decizia Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE) de a suspenda licența companiei «NordGaz Furnizare», care promitea să livreze gaz la un tarif de 10 lei. Magistrații au decis că decizia ANRE nu a fost justificată.

În nordul Moldovei, ar putea crește tariful la electricitate. Compania FEE Nord a trimis o cerere la ANRE pentru a majora tariful de la 2,88 lei la 3,01 lei per kWh. Anterior, și compania Premier Energy s-a adresat către ANRE cu solicitarea de a majora tariful de la 2,39 la 2,77 lei per kWh.


Știri din Transnistria

Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko, confirmă incidentul armat de la granița dintre regiunea transnistreană și Ucraina, raportat de Tiraspol la începutul lunii ianuarie. Diplomatul susține că doi locuitori ai regiunii transnistrene ar fi trecut granița cu țara vecină ilegal. Mai mult, potrivit ambasadorului, aceștia ar fi deschis focul spre forțele de drept ucrainene, care au răspuns cu împușcături, la rândul lor. În rezultat, spune Marko Șevcenko, un cetățean din stânga Nistrului a decedat, iar altul a ajuns la spital.

Ministerul Afacerilor Interne al Moldovei a confirmat și el informația despre incident. În același timp, ministerul a remarcat că incidentul a avut loc pe teritoriul Ucrainei, respectiv și ancheta este în jurisdicția Ucrainei. Cu toate acestea, Chișinăul este pregătit să ajute Kievul în investigarea celor întâmplate.


Știri sociale

În luna ianuarie, peste 30.000 de cetățeni au depus cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale pentru recalcularea pensiilor. Cererea poate fi depusă de pensionarii care au lucrat cel puțin doi ani după atingerea vârstei de pensionare.

Biroul Național de Statistică a precizat că cei care vor evita participarea la recensământul populației și a fondului locativ riscă o amendă de până la 2.500 de lei.

Angajații «Căii Ferate din Moldova» amenință cu greva dacă conducerea nu va achita datoria salarială de patru luni până la 20 februarie.

Institutul de Politici Europene și Reforme și compania Magenta Consulting au publicat datele unui sondaj despre încrederea și corupția în justiție. Potrivit rezultatelor sondajului, aproximativ fiecare al treilea participant (30%) este de opinia că situația în sistemul de justiție s-a îmbunătățit în ultimii 3 ani, iar circa o pătrime (25%) — că situația s-a înrăutățit. Top trei probleme ale sistemului de justiție în Moldova care au fost numite spontan de către intervievați sunt: corupția/mita (53%); «cumătrism» (12%) și incompetența specialiștilor din sistem (9%).


Știri din Chișinău

Ion Ceban susține că Primăria Chișinău este ținta presiunilor: «De la constrângeri bugetare și tentative de a controla politic direcțiile municipale, până la proteste false și campanii ghidate de dezinformare. Atacul împotriva Chișinăului este amplificat prin canale de informare controlate politic, bloggeri și formatori de opinie rău intenționați».


Cultură

În Moldova a avut loc ceremonia națională de decernare a premiilor cinematografice Gala Cineaștilor. Cel mai bun film al anului a fost recunoscut filmul «Carbon» al regizorului Ion Borș (filmul a fost lansat în cinematografe anul trecut). Însuși Borș a devenit cel mai bun regizor al anului.


Ce ne așteaptă azi?

  • 10:00 — ședința Guvernului;
  • 14:00 — comuniștii și socialiștii organizează un protest

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: