kirov-portal.ru

NM Espresso: În Chișinău au crescut tarifele la apă, grantul din partea UE a fost redus, Trump și Putin au ajuns la un acord

Tarifele la apă și canalizare

În Chișinău au crescut brusc tarifele la apă și canalizare: pentru apă — de la 10,16 la 12,99 lei/m.c., pentru apa tehnică — de la 8,11 la 12,23 lei/m.c., iar pentru serviciile de canalizare — de la 4,17 lei la 5,63 lei pentru consumatorii casnici.


Tariful la energie electrică

În Republica Moldova, tariful la energia electrică ar trebui să scadă, deoarece prețul de achiziție din ultimele luni este mai mic decât cel inclus în tarif, consideră Alexandr Slusari, membru al Consiliului de Administrație al întreprinderii de stat Energocom. În articolul «Locuitorii Moldovei plătesc prea mult pentru energia electrică?», NewsMaker a explicat ce propune Slusari și de ce experții nu sunt de acord cu el.


2 miliarde de la UE

Consiliul European a aprobat definitiv acordarea a 1,9 miliarde de euro Republicii Moldova, bani care vor fi administrați printr-un Fond special pentru reforme și creștere destinat Moldovei. Dacă inițial era prevăzut ca 520 de milioane de euro din această sumă să fie sub formă de grant, în varianta finală, valoarea grantului a fost redusă la 385 de milioane de euro, iar 135 de milioane vor fi garanții păstrate în bugetul UE.

Consiliul European a menționat că acest pachet financiar este cel mai mare sprijin oferit Republicii Moldova de la obținerea independenței. Anterior, NewsMaker a scris despre destinația acestor fonduri.


Gaz în Transnistria

Chișinăul și Tiraspolul au convenit să continue livrările de gaze, luând în considerare riscurile și necesitățile regiunii transnistrene. Despre aceasta s-a discutat la întâlnirea grupurilor de lucru ale ambelor părți, desfășurată la sediul OSCE din Tiraspol. De asemenea, s-au abordat modificări legislative pentru alinierea acestora la normele UE.


Fuziunea orașului Leova cu trei sate

Trei sate din raionul Leova — Sârma, Tigheci, Sărata-Răzeși — și orașul Leova au decis să fuzioneze în cadrul programului guvernamental lansat la începutul anului 2024. Autoritățile consideră că această inițiativă va îmbunătăți calitatea serviciilor administrației locale și va atrage investiții inaccesibile în localitățile mici.

Noua unitate administrativ-teritorială va primi 400 de mii de lei pentru pregătirea fuzionării și 12 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii. Ulterior, până în 2030, va beneficia anual de câte 2 milioane de lei pentru susținerea bugetului local.


Veniturile Evgheniei Guțul

Veniturile bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, în 2024, conform declarației de avere, au fost de 687,1 mii de lei. Salariul său ca bașcană a constituit 390,8 mii de lei, iar 296,3 mii de lei i-a primit cadou de ziua sa de naștere.

Guțul deține un apartament de 47,1 m.p, însă locuiește gratuit într-un apartament de 95,8 m.p., proprietatea surorii sale. Familia bașcanei deține două automobile: un Volkswagen Jetta din 2016 și un Mercedes Vito din 2010.


Ferma de sturioni din Ialoveni

Tudor Coșleț, un antreprenor din satul Ulmu, raionul Ialoveni, crește sturioni —specie de pești inclusă în Cartea Roșie. Pasiunea sa pentru sturioni a început acum mulți ani, iar în timp a transformat-o într-o afacere profitabilă, pornind cu doar 17 puieți. Povestea acestei afaceri piscicole, cu trei bazine în care cresc șapte specii de sturioni, este prezentată într-un reportaj video realizat de NewsMaker.


Pesta porcină africană în Anenii Noi

La una dintre cele mai mari ferme de porcine din raionul Anenii Noi vor fi sacrificați peste 65 de mii de porci din cauza unui focar de pestă porcină africană.


«Floristul de bezea»

Acum un an, Maria Dașcov din Chișinău, aflată în concediu de maternitate, a început să se îndeletnicească cu «floristica de bezea». În 2024, a participat la un concurs european pentru cofetari specializați în bezea, unde a obținut locul întâi și titlul de «Chef de bezea». Povestea ei despre cum creează flori și buchete din bezea este prezentată într-un reportaj video realizat de NewsMaker.


Războiul din Ucraina

Președintele SUA, Donald Trump, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, au avut o convorbire telefonică care a durat o oră și jumătate. Cei doi lideri au discutat despre situația din Ucraina și au convenit ca Rusia și Ucraina să nu lovească reciproc infrastructura energetică timp de 30 de zile.

Trump și Putin au mai convenit asupra creării unor grupuri de experți care să lucreze permanent la soluționarea conflictului și au subliniat necesitatea îmbunătățirii relațiilor bilaterale dintre SUA și Rusia.


Agenda zilei, 19 martie:

  • 10:00 — Ședința Guvernului.
  • 11:00 — Conferință de presă privind rezultatele ședinței Guvernului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: