kirov-portal.ru

NM Espresso: În Chișinău au crescut tarifele la apă, grantul din partea UE a fost redus, Trump și Putin au ajuns la un acord

Tarifele la apă și canalizare

În Chișinău au crescut brusc tarifele la apă și canalizare: pentru apă — de la 10,16 la 12,99 lei/m.c., pentru apa tehnică — de la 8,11 la 12,23 lei/m.c., iar pentru serviciile de canalizare — de la 4,17 lei la 5,63 lei pentru consumatorii casnici.


Tariful la energie electrică

În Republica Moldova, tariful la energia electrică ar trebui să scadă, deoarece prețul de achiziție din ultimele luni este mai mic decât cel inclus în tarif, consideră Alexandr Slusari, membru al Consiliului de Administrație al întreprinderii de stat Energocom. În articolul «Locuitorii Moldovei plătesc prea mult pentru energia electrică?», NewsMaker a explicat ce propune Slusari și de ce experții nu sunt de acord cu el.


2 miliarde de la UE

Consiliul European a aprobat definitiv acordarea a 1,9 miliarde de euro Republicii Moldova, bani care vor fi administrați printr-un Fond special pentru reforme și creștere destinat Moldovei. Dacă inițial era prevăzut ca 520 de milioane de euro din această sumă să fie sub formă de grant, în varianta finală, valoarea grantului a fost redusă la 385 de milioane de euro, iar 135 de milioane vor fi garanții păstrate în bugetul UE.

Consiliul European a menționat că acest pachet financiar este cel mai mare sprijin oferit Republicii Moldova de la obținerea independenței. Anterior, NewsMaker a scris despre destinația acestor fonduri.


Gaz în Transnistria

Chișinăul și Tiraspolul au convenit să continue livrările de gaze, luând în considerare riscurile și necesitățile regiunii transnistrene. Despre aceasta s-a discutat la întâlnirea grupurilor de lucru ale ambelor părți, desfășurată la sediul OSCE din Tiraspol. De asemenea, s-au abordat modificări legislative pentru alinierea acestora la normele UE.


Fuziunea orașului Leova cu trei sate

Trei sate din raionul Leova — Sârma, Tigheci, Sărata-Răzeși — și orașul Leova au decis să fuzioneze în cadrul programului guvernamental lansat la începutul anului 2024. Autoritățile consideră că această inițiativă va îmbunătăți calitatea serviciilor administrației locale și va atrage investiții inaccesibile în localitățile mici.

Noua unitate administrativ-teritorială va primi 400 de mii de lei pentru pregătirea fuzionării și 12 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii. Ulterior, până în 2030, va beneficia anual de câte 2 milioane de lei pentru susținerea bugetului local.


Veniturile Evgheniei Guțul

Veniturile bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, în 2024, conform declarației de avere, au fost de 687,1 mii de lei. Salariul său ca bașcană a constituit 390,8 mii de lei, iar 296,3 mii de lei i-a primit cadou de ziua sa de naștere.

Guțul deține un apartament de 47,1 m.p, însă locuiește gratuit într-un apartament de 95,8 m.p., proprietatea surorii sale. Familia bașcanei deține două automobile: un Volkswagen Jetta din 2016 și un Mercedes Vito din 2010.


Ferma de sturioni din Ialoveni

Tudor Coșleț, un antreprenor din satul Ulmu, raionul Ialoveni, crește sturioni —specie de pești inclusă în Cartea Roșie. Pasiunea sa pentru sturioni a început acum mulți ani, iar în timp a transformat-o într-o afacere profitabilă, pornind cu doar 17 puieți. Povestea acestei afaceri piscicole, cu trei bazine în care cresc șapte specii de sturioni, este prezentată într-un reportaj video realizat de NewsMaker.


Pesta porcină africană în Anenii Noi

La una dintre cele mai mari ferme de porcine din raionul Anenii Noi vor fi sacrificați peste 65 de mii de porci din cauza unui focar de pestă porcină africană.


«Floristul de bezea»

Acum un an, Maria Dașcov din Chișinău, aflată în concediu de maternitate, a început să se îndeletnicească cu «floristica de bezea». În 2024, a participat la un concurs european pentru cofetari specializați în bezea, unde a obținut locul întâi și titlul de «Chef de bezea». Povestea ei despre cum creează flori și buchete din bezea este prezentată într-un reportaj video realizat de NewsMaker.


Războiul din Ucraina

Președintele SUA, Donald Trump, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, au avut o convorbire telefonică care a durat o oră și jumătate. Cei doi lideri au discutat despre situația din Ucraina și au convenit ca Rusia și Ucraina să nu lovească reciproc infrastructura energetică timp de 30 de zile.

Trump și Putin au mai convenit asupra creării unor grupuri de experți care să lucreze permanent la soluționarea conflictului și au subliniat necesitatea îmbunătățirii relațiilor bilaterale dintre SUA și Rusia.


Agenda zilei, 19 martie:

  • 10:00 — Ședința Guvernului.
  • 11:00 — Conferință de presă privind rezultatele ședinței Guvernului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: