Facebook/Igor Dodon

NM Espresso: pentru ce Ministerul Educației „l-a probozit” pe Dodon, ce a aflat presa despre Plahotniuc, despre scandalurile sexuale și punctul în dosarul lui Botnari

Cronicile coronavirusului

479 de cazuri noi de COVID s-au înregistrat astăzi în Moldova, după ce s-au procesat 2465 de teste. Astfel, bilanțul celor care s-au contaminat a ajuns până la 42 183 de persoane. 30 437 dintre acestea s-au însănătoșit, 1114 au decedat (+9 în ultimele 24 de ore). Peste 10,6 mii de pacienți continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 557 dintre ei fiind în stare gravă, iar 32 – conectați la aparatele de respirație asistată.

Inspectoratul General de Poliție a comunicat că la un spital din Bălți a decedat un colaborator de poliție din Briceni, în vârstă de 36 de ani, care s-a contaminat cu coronavirus. De la începutul pandemiei, patru polițiști au decedat din cauza COVID.

În consecință, regimul stării de urgență în sănătate publică a fost prelungit în Moldova până la 30 septembrie, dar a fost anulată interdicția privind organizarea nunților și cumetriilor cu participarea unui număr de cel mult 50 de persoane și cu respectarea măsurilor de combatere a răspândirii coronavirusului. Aha, cum să nu.

 

 

Ministerul Educației  și măștile

Aproape imediat de la începutul anului de studii, pe rețelele sociale au apărut postări ale părinților despre faptul că ei sunt impuși, din bani proprii, să cumpere dezinfectanți în clase. La rândul lor, profesorii se plâng public că sunt nevoiți să achite câte 100-150 de lei săptămânal numai pentru măștile de unică folosință. Ministerul Educației a comunicat pentru NM că s-au procurat cantități suficiente de dezinfectanți, inclusiv pentru sălile de clasă, iar școlile trebuie să asigure profesorii cu măști.

În același timp, Igor Șarov, ministrul educației, a criticat „conducerea de vârf a țării” pentru lipsa de măști, în special, pe președintele Igor Dodon, după vizita acestuia la o școală din raionul Drochia. Șarov a menționat pe pagina sa de Facebook că „intrând în școală fără mască, dând mâna cu cei vârstnici, sunt încălcate deciziile Comisiei pentru situații excepționale în sănătate publică”. „Dubla măsură, practicată de unii reprezentanți ai autorităților puterii din Repuhttps://newsmaker.md/rus/novosti/kto-dolzhen-platit-za-maski-i-dezinfektanty-v-shkolah-v-minprosvete-otvetili-na-zhaloby-roditeley-i-uchiteley/blica Moldova știrbește principiile unui stat democratic…”, a scris ministrul.

 

 

Sentința lui Botnari

În timpul emisiunii „Președintele răspunde”, Igor Dodon a fost rugat să comenteze sentința aplicată lui Vasile Botnari, fostul director al SIS, care s-a ales cu o amendă pentru extrădarea ilegală a profesorilor turci. Președintele a declarat că nu intervine în sistemul justiției și de aceea nu poate comenta sentința pronunțată lui Botnari, dar consideră că e corect că instanța l-a obligat pe fostul director al SIS să plătească banii pe care guvernul trebuia să-i plătească drept despăgubiri familiilor profesorilor extrădați.

NM a decis să reamintească, cum președintele (nu) a intervenit în justiție în alte dosare și a reacționat oare el la „lipsa clarității” sentinței.

Apropo, Fadei Nagacevschi, ministrul justiției, este convins că nu s-a pus punct în dosarul lui Botnari, iar „pe cazul profesorilor turci noi vom evalua situația juridică prin prisma Convenției CEDO”. La rândul său, Galina Tüfekçi, soția lui Feridun Tüfekçi, unul dintre profesorii turci care au fost expulzați ilegal, încearcă să obțină reexaminarea cauzei împotriva fostului director al SIS. Avocații Promo-LEX au înregistrat deja un recurs la Judecătoria sectorului Buiucani.

Plahotniuc și metalele

Colegii noștri de la RISE Moldova au obținut acces la sute de documente și conturi ale fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc. Ei au aflat cum Plahotniuc câștiga la „Metalferos”, cui a cumpărat case, pe ai cui copii i-a învățat la Oxford și cum, din mijloacele obținute, s-a pregătit de emigrare. NM relatează cele mai importante lucruri care au devenit cunoscute din șirul de investigații RISE Moldova.

Între timp, o companie a lui Plahotniuc a fost sancționată cu o amendă de 1,85 milioane de lei. Pentru ce și ce contribuție are în acest sens portalul nostru, citiți în articolul NM.

 

 

Greva foamei lui Horjan

Vești îngrijorătoare vin din Transnistria. Oleg Horjan, liderul Partidului Comunist din Transnistria aflat în opoziție, fostul deputat al Sovietului Suprem al Transnistriei, care își ispășește pedeapsa în stânga Nistrului fiind acuzat de „acțiuni violente împotriva unui reprezentant al puterii”, nu se poate deplasa de sine stătător deja de mai bine de două săptămâni și se află la un pas de moarte din cauza grevei foamei pe care o ține de aproape 40 de zile. În pofida stării critice a sănătății, administrația închisorii refuză să-i ofere asistență medicală specializată și-i cere să înceteze greva foamei.

 

 

Sexul și politica

În ultimii 10 ani, mai multe campanii electorale din Moldova nu au trecut fără scandaluri cu tentă sexuală. Prin imagini și video-uri intime, se fac încercări de a nimici concurenții, de a impune la tăcere apărătorii drepturilor omului și chiar de a rezolva conflictele internaționale. În ajunul unei noi campanii electorale, NM a decis să analizeze: de ce aceste instrumente funcționează până în prezent, cum video-urile înregistrate cu camera ascunsă au devenit parte a culturii politice din Moldova și dacă, de fapt, se poate lupta cu aceasta. Despre toate acestea – în noua înregistrare video.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: