NM espresso

NM Espresso: pentru ce vor fi alocate cele €600 milioane de la UE, cum a ajuns Moldova printre liderii imunizării și cât a câștigat Șor în ultimii doi ani

Igor Svitrov
| 5 iunie, 2021
08:47

Electorală

Comisia Electorală Centrală a înregistrat încă trei partide pentru a participa la alegeri – „Alianța pentru Unirea Românilor”, „NOI” și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, condus de ex-premierul Ion Chicu.

Iar NM a studiat declarațiile pe care liderii partidelor le-au prezentat la CEC și a relatat în articolul „O, «Maybach»!”, ce venituri au aceștia și ce bunuri dețin. Spoiler: veniturile liderilor partidelor au constituit în ultimii doi ani de la zero până la 17 milioane de lei. De notat că mai mult de o jumătate din aceștia sunt „milionari”. Pe acest fundal, veniturile acumulate timp de doi ani de Ilan Șor sunt mai mult decât modeste – mai puțin de 160 mii de lei.

Politică

Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” (DA) va organiza la 7 iunie o acțiune de protest lângă sediul Consiliului Concurenței (CC), împotriva majorării prețurilor. Cei de la DA consideră că CC închide ochii la faptul că aceste companii convin asupra prețurilor la produsele agricole, chimicate, carburanți ș.a.

Blocul electoral PCRM-PSRM a propus Partidului PAS să semneze „angajamente comune în fața cetățenilor” despre politica pe care aceștia (nu) o vor promova în viitorul parlament. Printre altele, blocul îi propune PAS să-și asume angajamentul să nu majoreze vârsta de pensionare, să nu lichideze raioanele, să nu reducă numărul primăriilor, să nu permită vânzarea terenurilor agricole străinilor. În replică, cei de la PAS au propus socialiștilor să-și asume mai întâi angajamentul de a „returna banii murdari pe care aceștia i-au primit în pungi și din offshore-urile din Bahamas”.

€600 milioane

Președintele Maia Sandu a avut o întrevedere la Chișinău cu delegația Comisiei Europene care a venit pentru a discuta despre „planul de relansare economică a Moldovei”. Prin acest plan, CE este dispusă să aloce 600 milioane de euro, dar cu condiția că Moldova va realiza reformele corespunzătoare.

Sandu a comunicat după întrevedere că acești bani vor fi distribuiți în cinci direcții principale: managementul finanțelor publice (€220 milioane), susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (€100 milioane), dezvoltarea infrastructurii (€230 milioane), susținerea educației (€25 milioane), reforma justiției și combaterea corupției (€25 milioane).

Judecători

Sandu a mai anunțat că Moldova a mai pierdut un dosar la CEDO și este obligată să plătească €2 milioane. „De ce statul trebuie să plătească 2 milioane de euro pentru deciziile ilegale ale unor judecători?”, s-a indignat Sandu. Săptămâna trecută, președintele a declarat în cadrul întrevederii cu magistrații Consiliului Superior al Magistraturii că „sistemul judecătoresc este o amenințare pentru securitatea Moldovei”.

Dosarul lui Braguța

Patru din cei 13 polițiști acuzați de tortură în dosarul lui Andrei Braguța s-au ales cu termene reale de detenție – de la trei ani și jumătate până la patru ani de închisoare. Ceilalți – cu termene cu suspendare. Familia lui Braguța și avocatul consideră că sentința este prea blândă și nu exclud că o vor ataca la Curtea de Apel.

România

Cetățenii Moldovei care nu dețin cetățenia României vor trebui să stea două săptămâni în carantină la venirea în țară. Excepție sunt cei care s-au imunizat complet ori au fost bolnavi de COVID în ultimele trei luni. Regulile de intrare în țară au fost precizate de Ambasada României.

Situația epidemiologică

48 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au efectuat 5922 de teste. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat de la începutul epidemiei a ajuns până la 255 402 persoane. 247 935 dintre acestea s-au vindecat, 6129 au decedat (4 – în ultimele 24 de ore). 1338 de persoane bolnave continuă tratamentul, 64 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 9 – conectate la aparatele de respirație asistată.

Imunizare

În Moldova a fost livrat un nou lot de 45 mii de doze de vaccin împotriva coronavirusului AstraZeneca, prin programul COVAX. Însă cei de la Ministerul Sănătății sunt nemulțumiți de ritmurile de imunizare în țară, în pofida cifrelor-record: săptămâna trecută, s-au imunizat circa 100 mii de persoane. Cei de la minister au precizat că imunizarea se desfășoară în special în Chișinău, unde s-au vaccinat deja 17 la sută din populație. Iar oamenii din raioane nu se grăbesc să se imunizeze împotriva coronavirusului. Ministerul Sănătății speră că maratoanele de imunizare care se organizează în raioane vor contribui la ameliorarea situației.

NM a decis să compare situația din Moldova cu modul în care decurge vaccinarea în alte țări din cadrul Parteneriatului Estic, dar și în România și în Rusia. S-a constatat că Moldova este în fața tuturor vecinilor. Ei, sau aproape.

P.S. Newsletter-ul nostru matinal Espresso poate fi obținut prin poștă, în mod gratuit și în trei limbi concomitent. Este simplu – trebuie doar să vă abonați accesând linkul următor.

Știri similare

Viață

„Nu ține de personalul medical, ci de sistem”. Familia lui Gheorghe Urschi, după ce a solicitat transferul

Alegeri 2025

„Forțele pro-europene și cele pro-ruse sunt cap la cap”. Băsescu, despre scrutinul din R. Moldova

Externe

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Mihaela Conovali
| 14 septembrie, 2025
19:35

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.