EPC Moldova

NM Espresso: Vlah candidează la președinție, Sandu a plecat la summitul european, ucigașul din Chișinău ar fi fugit în România

Caniculă

În ultimele zile, viața în Moldova a devenit puțin mai insuportabilă decât de obicei. De aproape o săptămână, termometrele înregistrează temperaturi extrem de ridicate. Containerele de gunoi de pe străzile din Chișinău se topesc și otrăvesc aerul. Cetățenii sunt rugați să nu arunce mucurile de țigară lângă acestea. Din cauza caniculei, plăcile de beton de pe șosele s-au ridicat din nou, de data aceasta pe un drum din raionul Strășeni. La Cahul, un incendiu a distrus 10 hectare de pădure. În Chișinău, s-a descoperit că doar jumătate dintre troleibuze au aer condiționat, din care cauză, mulți pasageri și șoferi se simt rău.

Prim-ministrul Dorin Recean a îndemnat cetățenii să respecte regulile de siguranță antiincendiară și să utilizeze apa rațional: «Rog pe toți să fie atenți și disciplinați, să nu dea foc la vegetație nici din greșeală, dar nici intenționat». Șeful Guvernului a menționat că în câteva zile, incendiile au distrus deja 120 de hectare de vegetație.


Energetică

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a îndemnat oamenii să economisească energia electrică, mai ales seara, când consumul crește. Ministrul energiei, Victor Parlicov, a dat asigurări că tariful la electricitate în Moldova nu va crește, deși din cauza caniculei, costul de achiziție al energiei electrice din România a crescut de patru ori. Criza energetică este evitată, inclusiv prin aportul panourilor solare, care produc energie verde.


Politicienii și călătoriile lor

Maia Sandu a plecat într-o vizită de lucru în Marea Britanie și Irlanda. Ea va participa la Summitul Comunității Politice Europene, unde, împreună cu colegul său francez, Emmanuel Macron, va prezida un grup de lucru pe tema protecției democrației.

Dorin Recean și Vladimir Bolea vor pleca și ei într-o călătorie, dar spre sudul Moldovei. Ei vor trebui să se familiarizeze cu modul în care seceta a afectat agricultura din regiune și să «aibă grijă» de fermieri.


Ancheta continuă…

Șeful MAI, Adrian Efros, nu a confirmat și nici nu a infirmat informația dacă polițiștii au identificat ucigașul care a împușcat un bărbat în sectorul Râșcani al capitalei, dar care «a reușit să fugă în România», conform zvonurilor lansate de Renato Usatîi. Efros a promis că în curând va oferi mai multe detalii despre anchetă.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că persoanele căutate în cazul Interpolului «nici măcar nu au călcat pe pământul moldovenesc». Ele au încercat să obțină azil de la distanță, acționând prin intermediul oficialilor noștri. Schema criminală a funcționat de la sfârșitul anului 2022 până în prezent. Dragalin a dat asigurări că momentan «niciun fugar» nu mai folosește această schemă.


Un candidat nou

Fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, a anunțat că va candida pentru funcția de Președinte al Moldovei. Despre cariera ei politică și dacă are șanse de victorie, citiți în materialul «Cum s-a călit Vlah».


Prima casă

Guvernul a aprobat modificări la Legea privind implementarea programului de stat de credite ipotecare preferențiale Prima Casă. În special, cetățenii vor putea lua acum un credit de până la 2,5 milioane de lei pe o perioadă de până la 30 de ani. Programul va deveni disponibil și pentru liber-profesioniști, cum ar fi avocați, notari, actori și taximetriști. În plus, programul va putea fi utilizat și de persoanele care dețin deja o locuință în mediul urban cu o suprafață de până la 50 mp. Toate detaliile despre cum să beneficiați de program, citiți în materialul lui Nicolae Paholinițchi.


Schimbând Moldova

Guvernul a hotărât că elevii care vor fi transferați din școlile mici în instituții de învățământ mai mari vor primi, timp de doi ani, câte o mie de lei pe lună. Aceasta ar trebui să ajute la asigurarea accesului tuturor copiilor la un proces educațional de calitate.

În Moldova se va repara și drumul de acces între punctele vamale Reni-Giurgiulești și Giurgiulești-Galați. Costul proiectului este de 15,5 milioane de Euro, din care 7,7 milioane de Euro reprezintă un grant al Uniunii Europene.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: