„Noi am organizat anti-referendum”. CC examinează cererea de renumărare a voturilor, dar îi exclude din ședință pe comuniști

Curtea Constituțională a decis să examineze cererea PCRM privind renumărarea voturilor de la referendum, dar a continuat ședința fără prezența deputaților comuniști Vladimir Voronin și Diana Caraman. Cei doi s-au prezentat la ședința din 31 octombrie fără o invitație oficială, potrivit președintei Curții, Domnica Manole. În replică, comuniștii au susținut că prezența lor este justificată, dat fiind că se discută confirmarea rezultatului scrutinului din 20 octombrie, iar ei au depus o contestație, invocând „numeroase încălcări”. „Suntem prezenți pe baza invitației dumneavoastră”, a declarat Diana Caraman, însă Manole a precizat că aceasta era doar o înștiințare pentru a prezenta probe, nu o invitație oficială la ședință.

În debutul ședinței Curții Constituționale, cu privire la confirmarea rezultatului referendumului republican constituțional din 20 octombrie, Manole a spus că „există o listă de subiecți care pot participa în procesul constituțional” și a întrebat-o pe comunista Diana Caraman care este calitatea ei de participant al procesului, pentru ca ulterior să se decidă admiterea sau nu a Partidului Comuniștilor la ședința Curții.

Pe 28 octombrie noi am primit de la Curtea Constituțională o invitație că pe 31, astăzi, se va analiza sesizarea privind confirmarea rezultatelor referendumului la solicitarea Comisiei Electorală Centrale. La Comisia Electorală Centrală este contestația noastră… noi ca participanți la scrutin, care am depus o contestație cu privire la rezultatele alegerilor care conțin numeroase încălcări suntem interesați în legătură cu confirmarea rezultatelor referendumului. (…) Astăzi suntem prezenți pe baza invitației dumneavoastre pe care am primit-o pe adresa electronică pe data de 28. Cerem să fim acceptați aici drept participanți la proces”, a declarat Caraman.

Ulterior, Manole i-a solicitat să prezinte invitația la care a făcut referire.

Voi trimiteți scrisori și tot voi nu știți ce trimiteți”, a reacționat Vladimir Voronin, prezent și el la ședință.

Stimate domnule Voronin. Deci eu am semnat… Eu știu ce semnez. Fiecare document este citit de către mine. Deci noi v-am informat despre, iată eu dau citire: „Stimate domnule președinte Voronin, vă informăm că în data de 31 octombrie 2024 la ora 10 în incinta Curții Constituționale, Curtea va examina adresarea Comisiei Electorale Centrale referitoare la confirmarea rezultatelor referendumului constituțional din 20 octombrie 2024. În acest context, având în vedere contestația depusă la Comisia Electorală Centrală de Partidul Comuniștilor prin care se invocă încălcări ale legislației electorale care au avut loc la secțiile de votare din străinătate, solicităm să ne comunicați până la data de 30 octombrie, ora 12, pe adresa electronică a Curții informațiile referitoare la hotărârile judecătorești prin care se constată încălcările comise în procesul de votare în secțiile din străinătate”. Asta este o înștiințare de a prezenta probe în adresa Curții Constituționale. (…) Dar nu este o invitație în ședința Curții”, a comunicat Manole.

Ulterior, plenul Curții s-a retras în deliberare pentru a decide dacă reprezentații PCRM rămân la ședință.

Voi credeți că oamenii care cer renumărarea voturilor nu se consideră participanți la proces? (…) Întotdeauna au participat cei care au cerut renumărarea voturilor”, a spus Diana Caraman celor prezenți în sală după ce judecătorii s-au retras în deliberări.

Noi am organizat anti-referendum și noi nu avem dreptul să participăm. Bună ziua. (…) Noi nu putem participa la discuții, interesant. Închideți-vă aici și stați aici 100 de ani și hotărâți ce vreți voi”, a adăugat Voronin.

Urmare a deliberărilor, Curtea a decis: „se respinge demersul reprezentanților Partidului Comuniștilor din Republica Moldova privind admiterea în calitate de parte a procesului de jurisdicție constituțională”. Totodată, Curtea a decis ca „cererea privind renumărarea voturilor depusă de PCRM, în calitate de participant la referendum, să fie examinată de Curtea Constituțională în contextul sesizării nr. 212d/2024 a Comisiei Electorale Centrale referitoare la confirmarea rezultatelor referendumului”.

***

Menționăm că, pe 31 octombrie, Curtea Constituțională s-a întrunit în ședință pentru a examina sesizarea Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 26 octombrie. Ultima a cerut judecătorilor să confirme rezultatul referendumului republican constituțional din 20 octombrie. Potrivit datelor CEC, 1 532 264 de alegători au primit buletine de vot pentru referendum, iar 1 531 392 de alegători au participat la votare. Din numărul total de 1 488 874 de voturi valabil exprimate, pentru opțiunea DA au votat 749 719 de persoane, iar pentru opțiunea NU – 739 155 de persoane. Menționăm că după pronunțarea hotărârii, președinta Curții Constituționale Domnica Manole va susține un briefing de presă. LIVE aici de la ședință.

Precizăm că anterior, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a fost înregistrat în calitate de participant la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024, cu opțiunea „NU”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Senatorul columbian Miguel Uribe a fost împușcat de mai multe ori, inclusiv în cap, în timpul unui miting electoral din capitala Columbiei, Bogota. Politicianul a fost transportat la spital în stare critică.

Miguel Uribe, care anterior a anunțat că intenționează să candideze la alegerile pentru funcția de președinte al Columbiei din 2026, făcea agitație electorală. Potrivit The Bogota Post, în timp ce ținea un discurs, două persoane pe o motocicletă s-au apropiat de mulțimea prezent, iar una dintre acestea a coborât și a tras mai multe focuri de armă în direcția senatorului, nimerindu-l.

A avut loc un schimb de focuri cu bodyguarzilor lui Uribe. În urma incidentului a fost reținută persoana care a împușcat senatorul – un adolescent de 15 ani (potrivit altor surse, persoana reținută are 14 ani). Judecând după imagini video de la fața locului, acesta a fost și el rănit în timpul reținerii. El Mundo scrie că adolescentul a promis că va oferi informații despre atac „pentru a-și salva viața”. Ministrul Apărării al țării, Pedro Sanchez, a declarat că autoritățile oferă o recompensă de până la trei miliarde de pesos (aproximativ 730 000 de dolari) pentru orice informație despre atac.

Uribe a fost transportat cu elicopterul la clinica Santa Fe. Medicii au comunicat că politicianul are o rană la genunchi și două la cap. Soția lui Uribe, Maria Claudia Tarazona, a scris pe platforma X că soțul ei „luptă pentru viață”. Mai târziu, femeia a anunțat că senatorul a fost operat, însă rămâne în stare critică, potrivit Meduza.

Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a condamnat atacul asupra lui Miguel Uribe și și-a anulat vizita diplomatică planificată în Franța. Atentatul a fost condamnat și de secretarul de stat american, Marco Rubio. „Este o amenințare directă la adresa democrației și un rezultat al retoricii agresive de stânga venite din cele mai înalte eșaloane ale guvernului columbian”, a scris Rubio.

Miguel Uribe, în vârstă de 39 de ani, este membru al partidului conservator de opoziție „Centrul Democratic” (Centro Democratico), fondat de fostul președinte al Columbiei, Alvaro Uribe (cei doi bărbați nu sunt rude). De asemenea, Uribe este nepotul lui Julio Cesar Turbay, care a fost președintele Columbiei între 1978 și 1982, iar mama senatorului, Diana Turbay, a fost o jurnalistă cunoscută, răpită de cartelul din Medellin condus de Pablo Escobar și ucisă în timpul unei încercări de eliberare în anul 1991.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: