„Noi am organizat anti-referendum”. CC examinează cererea de renumărare a voturilor, dar îi exclude din ședință pe comuniști

Curtea Constituțională a decis să examineze cererea PCRM privind renumărarea voturilor de la referendum, dar a continuat ședința fără prezența deputaților comuniști Vladimir Voronin și Diana Caraman. Cei doi s-au prezentat la ședința din 31 octombrie fără o invitație oficială, potrivit președintei Curții, Domnica Manole. În replică, comuniștii au susținut că prezența lor este justificată, dat fiind că se discută confirmarea rezultatului scrutinului din 20 octombrie, iar ei au depus o contestație, invocând „numeroase încălcări”. „Suntem prezenți pe baza invitației dumneavoastră”, a declarat Diana Caraman, însă Manole a precizat că aceasta era doar o înștiințare pentru a prezenta probe, nu o invitație oficială la ședință.

În debutul ședinței Curții Constituționale, cu privire la confirmarea rezultatului referendumului republican constituțional din 20 octombrie, Manole a spus că „există o listă de subiecți care pot participa în procesul constituțional” și a întrebat-o pe comunista Diana Caraman care este calitatea ei de participant al procesului, pentru ca ulterior să se decidă admiterea sau nu a Partidului Comuniștilor la ședința Curții.

Pe 28 octombrie noi am primit de la Curtea Constituțională o invitație că pe 31, astăzi, se va analiza sesizarea privind confirmarea rezultatelor referendumului la solicitarea Comisiei Electorală Centrale. La Comisia Electorală Centrală este contestația noastră… noi ca participanți la scrutin, care am depus o contestație cu privire la rezultatele alegerilor care conțin numeroase încălcări suntem interesați în legătură cu confirmarea rezultatelor referendumului. (…) Astăzi suntem prezenți pe baza invitației dumneavoastre pe care am primit-o pe adresa electronică pe data de 28. Cerem să fim acceptați aici drept participanți la proces”, a declarat Caraman.

Ulterior, Manole i-a solicitat să prezinte invitația la care a făcut referire.

Voi trimiteți scrisori și tot voi nu știți ce trimiteți”, a reacționat Vladimir Voronin, prezent și el la ședință.

Stimate domnule Voronin. Deci eu am semnat… Eu știu ce semnez. Fiecare document este citit de către mine. Deci noi v-am informat despre, iată eu dau citire: „Stimate domnule președinte Voronin, vă informăm că în data de 31 octombrie 2024 la ora 10 în incinta Curții Constituționale, Curtea va examina adresarea Comisiei Electorale Centrale referitoare la confirmarea rezultatelor referendumului constituțional din 20 octombrie 2024. În acest context, având în vedere contestația depusă la Comisia Electorală Centrală de Partidul Comuniștilor prin care se invocă încălcări ale legislației electorale care au avut loc la secțiile de votare din străinătate, solicităm să ne comunicați până la data de 30 octombrie, ora 12, pe adresa electronică a Curții informațiile referitoare la hotărârile judecătorești prin care se constată încălcările comise în procesul de votare în secțiile din străinătate”. Asta este o înștiințare de a prezenta probe în adresa Curții Constituționale. (…) Dar nu este o invitație în ședința Curții”, a comunicat Manole.

Ulterior, plenul Curții s-a retras în deliberare pentru a decide dacă reprezentații PCRM rămân la ședință.

Voi credeți că oamenii care cer renumărarea voturilor nu se consideră participanți la proces? (…) Întotdeauna au participat cei care au cerut renumărarea voturilor”, a spus Diana Caraman celor prezenți în sală după ce judecătorii s-au retras în deliberări.

Noi am organizat anti-referendum și noi nu avem dreptul să participăm. Bună ziua. (…) Noi nu putem participa la discuții, interesant. Închideți-vă aici și stați aici 100 de ani și hotărâți ce vreți voi”, a adăugat Voronin.

Urmare a deliberărilor, Curtea a decis: „se respinge demersul reprezentanților Partidului Comuniștilor din Republica Moldova privind admiterea în calitate de parte a procesului de jurisdicție constituțională”. Totodată, Curtea a decis ca „cererea privind renumărarea voturilor depusă de PCRM, în calitate de participant la referendum, să fie examinată de Curtea Constituțională în contextul sesizării nr. 212d/2024 a Comisiei Electorale Centrale referitoare la confirmarea rezultatelor referendumului”.

***

Menționăm că, pe 31 octombrie, Curtea Constituțională s-a întrunit în ședință pentru a examina sesizarea Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 26 octombrie. Ultima a cerut judecătorilor să confirme rezultatul referendumului republican constituțional din 20 octombrie. Potrivit datelor CEC, 1 532 264 de alegători au primit buletine de vot pentru referendum, iar 1 531 392 de alegători au participat la votare. Din numărul total de 1 488 874 de voturi valabil exprimate, pentru opțiunea DA au votat 749 719 de persoane, iar pentru opțiunea NU – 739 155 de persoane. Menționăm că după pronunțarea hotărârii, președinta Curții Constituționale Domnica Manole va susține un briefing de presă. LIVE aici de la ședință.

Precizăm că anterior, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a fost înregistrat în calitate de participant la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024, cu opțiunea „NU”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stiri.md

Promo-LEX: „Reforma APL trebuie să țină cont de situația atipică a raionului Dubăsari”. Apel către autorități

Actualul concept al reformei administrației publice locale (APL) nu reflectă specificul raionului Dubăsari și al Zonei de Securitate. Scenariile de reorganizare nu trebuie evaluate doar prin prisma eficienței administrative, ci și a menținerii prezenței instituționale a statului și a păstrării legăturii cu populația din teritoriul temporar ocupat. Acestea sunt unele dintre preocupările exprimate de locuitorii din Coșnița în cadrul unei consultări publice privind reforma APL, potrivit Promo-LEX. Asociația a precizat că preocupările au fost incluse într-un raport transmis inclusiv autorităților publice, subliniind că reforma trebuie să țină cont de particularitățile și situația atipică a raionului Dubăsari.

Asociația a declarat că, pe 13 august, a organizat la Coșnița o consultare publică sectorială privind reforma APL, în contextul particularităților raionului Dubăsari și ale Zonei de Securitate. „Opiniile, preocupările și propunerile exprimate în cadrul discuțiilor au fost sintetizate într-un raport, transmis autorităților publice relevante și partenerilor de dezvoltare, pentru a contribui la fundamentarea deciziilor”, a menționat Promo-LEX.

Principala preocupare exprimată în cadrul consultării

Potrivit asociației, principala preocupare exprimată în cadrul consultării a fost lipsa unei abordări distincte pentru raionul Dubăsari și Zona de Securitate. „Actualul concept al reformei administrației publice locale nu reflectă specificul raionului Dubăsari și al Zonei de Securitate. Participanții au subliniat că scenariile de reorganizare nu trebuie evaluate exclusiv prin prisma eficienței administrative, ci și a impactului asupra exercitării jurisdicției constituționale, menținerii prezenței instituționale a statului, politicilor de reintegrare și păstrării legăturii cu populația din teritoriul temporar ocupat”, a declarat asociația, adăugând că „reforma APL trebuie să țină cont de particularitățile și situația atipică a raionului Dubăsari”.

Specificul raionului Dubăsari

Promo-LEX a precizat că raionul Dubăsari are o configurație administrativ-teritorială unică la nivel național, determinată de consecințele războiului moldo-rus din 1992 și de lipsa controlului efectiv al autorităților constituționale asupra orașului Dubăsari și a unei părți importante a raionului. Partea aflată sub control constituțional cuprinde 15 sate, organizate în 11 primării și grupate pe trei platouri: Coșnița, Cocieri și Ustia. Coșnița și Cocieri sunt situate pe malul stâng al Nistrului și sunt separate de orașul Dubăsari, aflat în afara controlului autorităților constituționale, iar Ustia se află pe malul drept. În plus, raionul nu dispune de un centru raional aflat sub control constituțional, Consiliul Raional Dubăsari desfășurându-și activitatea la Coșnița, iar instituțiile și serviciile publice sunt dispersate, nefiind concentrate într-un singur centru administrativ.

Pe lângă fragmentarea teritorială, raionul se confruntă și cu probleme de liberă circulație, a precizat asociația.

Ce alte preocupări au fost semnalate

„Participanții au semnalat că eventuala desființare a Consiliului Raional Dubăsari și diminuarea capacității instituționale existente în teritoriu ar putea crea vulnerabilități suplimentare și favoriza extinderea influenței structurilor transnistrene ilegale. (…) O altă preocupare majoră este lipsa de claritate privind mecanismul sau structura instituțională care va prelua responsabilitatea pentru gestionarea problemelor specifice raionului Dubăsari în cazul reorganizării nivelului II. (…) Unii participanți au considerat că integrarea raionului Dubăsari într-o unitate administrativ-teritorială de nivelul II mai mare ar putea conduce la diminuarea expertizei și a capacității de intervenție existente în teritoriu, precum și la o înțelegere mai redusă a specificului zonei și a problemelor cu care se confruntă comunitățile locale. (…) Una dintre opțiunile propuse a fost, prin urmare, menținerea raionului în actuala configurație până la soluționarea conflictului transnistrean”, a declarat asociația.

Totodată, potrivit asociației, participanții au evidențiat rolul Coșniței, Varniței și Rezinei, unde sunt deja concentrate instituții și servicii publice accesate de un număr mare de locuitori din stânga Nistrului, număr aflat în creștere în ultimii ani. „În acest context, s-a propus ca, până la soluționarea conflictului transnistrean, aceste localități să fie consolidate ca centre regionale pentru raioanele din stânga Nistrului aflate în afara controlului efectiv al autorităților constituționale”, a comunicat Promo-LEX.

Potrivit asociației, participanții au subliniat, în particular, necesitatea implicării sistematice a Biroului politici de reintegrare în evaluarea și monitorizarea reformei APL în Zona de Securitate, inclusiv din perspectiva impactului acesteia asupra politicilor de reintegrare, precum și oportunitatea desemnării unor reprezentanți ai Biroului în teritoriu, pentru identificarea și abordarea mai promptă a problemelor specifice zonei.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Cancelaria de Stat. Reprezentanții instituției au precizat că vor reveni cu un răspuns.

***

În ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

După alegerile locale din 2027, în Republica Moldova vor rămâne aproximativ 292 de primării, față de aproape 900 în prezent – a anunțat, pe 2 septembrie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Buzu a precizat că aceasta este o estimare preliminară și poate suferi modificări, întrucât procesul de amalgamare nu a fost finalizat. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: