Tportal

Noi sancțiuni pentru Rusia, dacă nu acceptă un armistițiu deplin și necondiționat. Aliații Ucrainei, avertisment pentru Putin

Președintele ucrainean Vladimir Zelenski, omologul său din Franța, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, au solicitat pe 10 mai Federației Ruse să accepte un armistițiu deplin și necondiționat pe frontul Ucraina. Încetarea focului trebuie să înceapă pe 12 mai, or, în caz contrar, vor fi impuse noi sancțiuni împotriva Rusiei, iar aliații europeni își vor întări sprijinul militar pentru Ucraina. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „încercarea de a speria” autoritățile ruse este „zadarnică”.

Aliații Ucrainei au pregătit noi sancțiuni pentru Rusia, dacă nu acceptă armistițiul propus

Vladimir Zelenski, împreună cu Donald Tusk, Keir Starmer, Friedrich Merz și Emmnuel Macron, aflați la Kiev pentru Summit-ul „Coaliției doritorilor”, au susținut o conferință de presă după eveniment.

„Tocmai de aceea suntem aici, împreună cu SUA, și ne adresăm lui Putin deschis: dacă într-adevăr vă gândiți serios la pace, acum este momentul să o demonstrați”, a subliniat Starmer, relatează RBC Ucraina.

El a accentuat că este vorba despre o încetare a focului de 30 de zile, cu începerea imediată a negocierilor de pace, fără condiții suplimentare și fără întârzieri. În caz contrar, Federația Rusă va fi forțată să accepte negocierile.

„Putin vrea condiții, iar în loc să oprească focul, a organizat o paradă militară (referire la parada militară de 9 mai n. r.), lansează din nou o provocare… Dacă Putin nu revine pe calea păcii, vom răspunde. Împreună cu președintele Trump, ne vom intensifica sprijinul pentru capacitatea de apărare a Ucrainei, ca să obligăm Rusia să se așeze la masa de negocieri”, a adăugat premierul Marii Britanii.

Menționăm că cei cinci lideri au avut o discuție telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, după reuniunea „Coaliției doritorilor”.

X/Andrii Sybiha

La rândul să, președintele Zelenski a precizat că armistițiul dintre Ucraina și Rusia ar trebuie să înceapă pe 12 mai. Dacă Kremlinul nu va accepta o încetare a focului completă și necondiționată, vor urma sancțiuni împotriva Federației Ruse.

„În ultimele ore, Putin a înaintat condiții pentru încetarea focului, însă noi insistăm asupra unei încetări a focului necondiționate. Respingem orice propunere care presupune condiții suplimentare. Rusia și Putin trebuie să se așeze la masă pentru discutarea armistițiului de 30 de zile. În caz contrar, vor fi sancționați. Suntem uniți în această poziție și dorim ca mesajul să fie clar — anume acestui lucru îi este dedicată reuniunea coaliției”, a mai declarat Starmer.

Iar Emmanuel Macron a confirmat că pachetul de sancțiuni este pregătit deja.

Reacția Kremlinului

După declarațiile celor cinci lideri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Moscova nu se va lăsa intimidată și că este obișnuită deja cu măsurile punitive. „Noi ne gândim deja la ce vom face după ce aceste sancțiuni vor fi impuse, cum vom minimiza consecințele lor. (…) Încercarea de a ne speria cu sancțiuni este zadarnică”, a menționat el.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: