Marșul Solidarității s-a desfășurat la Chișinău în ziua de 8 martie. La acesta au participat activiști civici, feministe, jurnaliști, politicieni. Ei au cerut ratificarea Convenției de la Istanbul: documentul prevede adoptarea legilor și măsurilor de apărare a femeilor împotriva violenței în familie. Orășenii au reacționat diferit la acest marș: unii salutau binevoitor, alții își făceau semnul crucii cu înfrigurare ori se jeluiau – „ce se întâmplă în Moldova”. Cum au fost toate acestea – aflați din reportajul reporterului NM Nadejda Coptu.
„Băieții tot plâng”
Acțiunea și-a luat startul de lângă Centrul Comercial UNIC. Aproape de ora 13:00, acolo s-au adunat câteva sute de persoane. Unii dintre ei au venit cu toată familia, luându-și de acasă și animalele de companie. „Noi suntem nepoatele vrăjitoarelor pe care nu le-ați ars”, „Respect-o nu doar de 8 martie”, „Florile nu ajută”, „Este serios: chiar și introverții și introvertele sunt aici” – cu asemenea pancarte, participanții la acțiune au mărșăluit prin centrul orașului.
Olga Gnatcova / Newsmaker.md
De la UNIC, participanții la marș au mers pe bulevardul Ștefan cel Mare, acompaniați de sunetele tobelor OccupyGuguță. Coloana s-a întins pe aproape un cartier întreg. În fruntea coloanei era feminista Alina Andronache cu fiul mic, care purta pancarta: „Băieții tot plâng”. În urma lor erau 15 fete îmbrăcate în mantii roșii și bonete albe, ca eroinele serialului „Povestea unei servitoare”. (În serial, acțiunea are loc într-un stat totalitar din viitor, în care femeile au fost lipsite de toate drepturile, lăsându-li-se doar funcția de reproducere).
Olga Gnatcova / Newsmaker.md
La acțiune au participat și deputații Doina Gherman, Dumitru Alaiba, Igor Grosu, Dan Perciun și Mihai Popșoi.
La marș au venit și avocatele Tatiana Chebac și Viorica Grecu, reprezentanții Consiliului pentru Egalitate Yan Feldman și Evghenii A. Goloșceapov, reprezentantele GENDERDOC-M Anastasia Danilova și Angelica Frolov.
Olga Gnatcova / Newsmaker.md
Președintele Consiliului Național al Tinerilor din Moldova, Nicolai Cheleș purta o pancartă pe care scria în limba găgăuză: „Noi toți avem drepturi egale. Convenția nu este adoptată în jumătate!”.
„Ele sunt lesbiene? Lesbiene, da?”
Primul popas al participanților la marș a fost lângă Procuratura Generală. Întorcându-se cu fața spre clădire, ei au scandat: „Dorim și flori, și șanse egale!”.
Olga Gnatcova / Newsmaker.md
Unii participanți ai acțiunii mergeau dansând. O domnișoară cu o pancartă mare pe care era scris: „Eu nu sunt mașină de făcut copii” a dansat aproape tot drumul.
Trecătorii reacționau diferit la această demonstrație. Cineva striga din urmă „Bravo!”, altcineva ofta cu tristețe și spunea: „Eh, Moldova noastră, ce-i cu ea?”. O femeie în etate, cuprinzând protestatarii cu privirea, și-a făcut semnul crucii.
Olga Gnatcova / Newsmaker.md
Mulți se opreau pentru a filma totul cu telefonul. Filmau și din geamurile larg deschise. Un bărbat l-a întrebat înviorat pe interlocutorul său: „Ele sunt lesbiene? Lesbiene, da?”.
Cel de-a doilea popas a fost vis-a-vis de sediul Ministerului Afacerilor Interne. „Drepturi diferite, șanse egale”, au scandat lângă MAI participanții la acțiune.
Olga Gnatcova / Newsmaker.md
În fața primăriei, protestatarii au scandat: „Strânge singur de pe masă! Fă mâncare, spală vasele”. Femeile care vindeau flori și mărțișoare vis-a-vis de primărie s-au îndepărtat de tejghelele lor pentru a-i vedea mai bine pe cei care mergeau în marș.
Lângă clădirea guvernului, coloana s-a oprit din nou. Acolo, participanții la acțiune au scandat: „Aceasta-i intervenție, ratificați convenția!”.
Olga Gnatcova / Newsmaker.md
„Cine sunt acești oameni? Nu-i înțeleg eu pe ăștia”, a spus colegului său un bărbat care urmărea cele întâmplate.
„Oare femeia își poate permite să stea trei ani în concediu de maternitate?!”
Lângă sediul parlamentului, participanții la acțiune au cerut ratificarea Convenției de la Istanbul. Alina Andronache a cerut și adoptarea a opt pachete de legi care ar apăra drepturile femeilor.
Potrivit afirmațiilor sale, în anul 2019, diferența anuală dintre salariul bărbaților și cel al femeilor a fost de 14,4% (36 de zile lucrătoare). Ea a precizat că din cauza acestui fenomen, femeile au pierdut, în medie, aproape 14,4 mii de lei timp de un an. Andronache a adăugat că până în prezent, în Moldova sunt cazuri de discriminare la calcularea pensiei. Potrivit afirmațiilor sale, în anul 2019, pensionarele din Moldova nu au primit, în medie, aproape 5 mii de lei. Ea a subliniat că la Chișinău, diferența de pensii este și mai mare și ajunge până la 11,4 mii de lei.
O altă problemă importantă, potrivit lui Andronache, este lipsa creșelor de stat în Moldova. „Câte femei își permit să achite câte 4 mii de lei pentru creșă? Oare femeia își poate permite să stea în concediu de maternitate trei ani?!”, a întrebat Andronache.
După aceasta, participanții la marș au scandat din nou: „Opriți sexismul, ratificați convenția”.
„Dragi femei, aveți grijă de focul din vatră și nu vă frământați”
După aceasta, participanții la acțiune s-au întors cu fața spre clădirea administrației președintelui. Vitalie Sprânceană, activist OccupyGuguță, și-a exprimat revolta provocată de felicitările pe care Igor Dodon le-a transmis femeilor. Sprânceană a dat citirii un citat care, potrivit lui, demonstrează atitudinea președintelui față de femei: „Dragi femei, voi mențineți căldura căminului familial, aveți grijă de cei dragi și apropiați, voi inspirați și îi încurajați pe bărbați la fapte mărețe”.
Olga Gnatcova / Newsmaker.md
„Dragă președinte, femeile fac lucruri mărețe în fiecare zi, nu doar îi încurajează pe bărbați la fapte mărețe. Felicitarea ta a fost ca un îndemn: dragi femei, stați acasă, aveți grijă de focul din vatră și nu vă frământațți”, a spus Sprânceană. El a subliniat că femeile pot alege singure „să fie familiste sau nu, să fie mame sau nu, să fie președinți sau nu”.
Olga Gnatcova / Newsmaker.md
După aceasta, el i-a îndemnat pe cei prezenți să arunce felicitările peste gard. Cei prezenți au rămas nedumeriți, atunci Sprânceană a precizat: „Noi am aruncat deja încolo avioane de hârtie, nu este periculos”. „Aici s-au aruncat și curcani”, și-a amintit una dintre participante. În consecință, protestatarii au hotărât să-i transmită președintelui, peste gard, câteva felicitări.
„Domnule Dodon, fă mâncare, spală vasele!”, au scandat ei.
„Corpul meu – treaba mea!”
Următorul popas a fost la Judecătoria sectorului Centru, unde participanții la acțiune au scandat: „Într-o justiție misogină mereu este vinovată femeia”.
Olga Gnatcova / Newsmaker.md
Lângă Universitatea de Medicină, protestatarii au scandat: „Corpul meu – treaba mea!”. Ei au reamintit că în luna august 2018, Aliona Nastas și Lidia Craceav, colaboratoare la Catedra de epidemiologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”, au povestit jurnaliștilor despre hărțuirea sexuală din partea șefului lor, Viorel Prisăcari.
La 6 septembrie 2019, Judecătoria sectorului Buiucani a declarat că aceste acuzații sunt false și a stabilit ca profesorului să-i fie achitat un prejudiciu moral de 30 de mii de lei. Activistele consideră că administrația universității a fost tolerantă față de hărțuiri și, într-o anumită măsură, le-a susținut.
Olga Gnatcova / Newsmaker.md
Stația „terminus” a marșului a fost Dendrariul. La intrarea în parc,Tatiana Chebac a vorbit despre daunele „Victim blaming” (blamarea victimei). Acțiunea s-a încheiat cu un picnic în parc.
Revendicările principale ale protestatarilor:
- adoptarea unei legi pentru combaterea hărțuirilor sexuale;
- adoptarea unui pachet de legi care ar prevedea reforma sistemului de plată a concediilor de maternitate, pentru ca și tații să fie interesați de aceasta;
- introducerea în Legea cu privire la asigurarea egalității a termenelor egalitatea muncii, plată egală pentru muncă de valoare egală;
- adoptarea pachetului de legi care va asigura „principiul transparenței salariului”;
- excluderea discriminării la obținerea pensiei;
- adoptarea pachetului de legi care conține toate obligațiunile prevăzute în Convenția de la Istanbul;
- modificarea Codului educației și deschiderea creșelor de stat;
- obligarea organelor de stat să identifice și apoi să combată inegalitatea în domeniile de care sunt responsabile.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
