Autoritățile au decis să resusciteze un proiect de amendamente la Legea cu privire la comerțul interior, pe care guvernul Maiei Sandu l-a retras din parlament. Potrivit proiectului, cel puțin o jumătate din produsele din rețelele de retail trebuie să fie de origine autohtonă. Președintele Igor Dodon a învinuit guvernul Sandu că acesta ar fi apărat interesele corporațiilor străine. Opoziția propune să fie identificată „o decizie echilibrată”, care ar ține cont și de interesele producătorilor autohtoni, și de cele ale comercianților. NM a studiat, de ce Dodon și socialiștii „au luat de pe raft” acest proiect de lege.
Despre ce proiect e vorba
În timpul apropiat, în parlament va fi iarăși discutat proiectul de amendamente la Legea cu privire la comerțul interior și la Codul contravențional, care a fost adoptat în prima lectură în luna mai 2018, dar guvernul Maiei Sandu l-a retras în luna noiembrie 2019.
Este vorba despre un proiect de lege elaborat încă la sfârșitul anului 2017, de către guvernul condus de Pavel Filip. Proiectul presupune limitarea reducerilor oferite comercianților de către furnizori – cel mult 10% și a termenului la ofertele promoționale – până la 60 de zile pe an. Totodată, autorii proiectului insistă asupra faptului ca produsele autohtone să ocupe cel puțin 50% din rafturile magazinelor.
Despre revenirea la acest document a anunțat președintele Dodon, la 7 februarie. El a spus că producătorii autohtoni i s-au plâns de nenumărate ori că marile rețele comerciale nu doresc să vândă produsele lor și cer „majorarea prețului cu 20-30% și că mai trebuie plătit un comision”. Potrivit afirmațiilor lui Dodon, în favoarea intereselor corporațiior străine, guvernul condus de Sandu a retras proiectul de lege menit să apere producătorii locali: „Iar noi am readus proiectul în parlament, în interesele producătorilor autohtoni”.
Înainte ca proiectul să fie examinat în ședința parlamentului, el trebuie să fie discutat în comisia pentru economie, buget și finanțe. Însă cei din comisie au comunicat pentru NM că documentul încă n-a ajuns la ei și că nu este nici în cancelaria parlamentului. „Probabil, este la speaker, pentru rezoluție. Contactați-ne luni”, ne-au spus la secretariatul comisiei.
De ce l-au retras
În opinia lui Igor Munteanu, ex-președintele comisiei pentru economie, vicepreședintele Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (DA), soluționarea problemei privind susținerea producătorilor autohtoni, care a fost propusă în proiectul de lege, este controversată și ar putea apărea probleme în realizarea acestor măsuri. „Argumentul principal al retailerilor care sunt împotriva acestui proiect de lege este că producătorii authtoni nu vor putea asigura necesitățile rețelelor comerciale. Piața agricolă este mică și acest fapt ar putea influența negativ asupra afacerilor retailerilor”, a spus Munteanu.
El consideră că ar trebui să fie găsită „o decizie echilibrată”, care va satisface interesele ambelor părți: „va permite businessului să-și modernizeze producția și va contribui la dezvoltarea sectorului agroindustrial”.
Munteanu a subliniat faptul că acest subiect a fost discutat timp îndelungat în parlament: „Iar guvernul Sandu, probabil, din cauza că nu a știut cum să cuprindă necuprinsul, pur și simplu a retras proiectul de lege”.
De unde s-a luat proiectul geamăn
Câteva zile mai devreme, la 4 februarie, Alexandru Slusari, vicepreședintele DA, vicepreședintele legislativului, a înregistrat în parlament un proiect de lege similar. El a spus pentru NM că nu a știut că guvernul Chicu a anulat hotărârea cabinetului de miniștri condus de Sandu cu privire la retragerea proiectului de lege și a luat ca temei anume acest proiect.
Potrivit lui Slusari, ex-președintele parlamentului Andrian Candu a lobbat interesele retailerilor și nu a dat curs proiectului de lege după ce acesta a fost adoptat în prima lectură. Slusari a mai spus că nu vede nicio problemă în faptul că în parlament au ajuns concomitent două proiecte de lege asemănătoare și este gata să voteze pentru proiectul care a fost întors de guvern dacă în varianta acestuia a fost păstrată proporția de minimum de 50% pentru mărfurile autohtone pe rafturile retailerilor, au limitat reducile până la 10% și ofertele promoționale până la 60 de zile.
Menționăm că în unele alineate din proiectul de lege al lui Slusari, de exemplu, stabilirea și mărimea amenzilor, au fost copiate din proiectul de lege al guvernului condus de Filip. „Da, acesta a fost un proiect bun, eu nu prea înțeleg de ce trebuia să fie retras. Și de ce eu trebuia să inventez [roata]? Eu am discutat cu asociațiile de producători, am modificat câte ceva”, a precizat Slusari.
Potrivit afirmațiilor sale, el a adăugat în proiect câteva detalii care, în viziunea sa, ar putea face proiectul mult mai viabil și mai puțin criticat de partenerii externi. Slusari a propus, printre altele, ca lista produselor autohtone care ar trebui să se regăsească în proporție de cel puțin 50% în supermarketuri, să fie actualizate o dată în trimestru și nu o dată pe an. La fel, pentru a nu încălca acordul cu OMC, această măsură ar trebui să fie una temporară – pentru doi ani.
Ce spun producătorii și retailerii
Producătorii agricoli au reacționat imediat la proiectul de lege înregistrat de Slusari. „Este evidentă necesitatea de a reglementa acțiunile de marketing și de publicitate și prezența pe rafturi [a producătorilor autohtoni]”, se menționează într-o declarație comună semnată de câteva asociații de business reprezentante ale sectorului agroindustrial.
În declarație se mai spune că pentru micii producători, situația este mult mai gravă din cauza accesului limitat la rețelele comerciale și din cauza disparității evidente.
În timpul dezbaterilor despre proiectul de lege în prima lectură, retailerii au vorbit despre inadmisibilitatea intervenției statului în relațiile contractuale și au insistat să fie anulată reglementarea mărimii reducerilor. Despre aceasta au vorbit și la ultima întrevedere pe care comisia parlamentară de profil a organizat-o în luna septembrie anul trecut, pentru a discuta subiectul în cauză.
Totodată, rețelele comerciale locale sunt gata să susțină producătorii autohtoni și să ofere locuri pe rafturi pentru produsele acestora. Despre aceasta a comunicat pentru NM Victor Durleșteanu, președintele Asociației Patronale a Subiecților Comerțului Interior „ProBuz”. „Noi ne-am adresat și către Ministerul Economiei, și la Consiliul Concurenței, și în comisiile parlamentare. „ProBiz” a contribuit la întocmirea unei liste din aproape 20 de categorii de mărfuri care pot fi cumpărate în magazine pe parcursul întregului an”, a menționat Durleșteanu.
În această listă se regăsesc băuturile alcoolice și cele fără alcool, inclusiv sucurile, precum și produsele lactate, ouăle, produsele de patiserie, mierea, conservele din legume, uleiul de floarea-soarelui, zahărul și altele. „Noi nu dorim, din principiu, să discutăm în detalii despre categoriile de mărfuri. În afară de sucuri, mai sunt 19 poziții”, a spus șeful de la „ProBiz”. El a precizat că, dacă ar începe discuțiile despre o categorie de mărfuri, ar putea apărea atacuri din partea producătorilor altor categorii de mărfuri.
Ce spun experții
Iar experții sunt siguri că toate promisiunile despre proporționalitatea mărfurilor autohtone poartă un caracter electoral. „Evident, este o acțiune electorală. O întrebare strict teoretică – cât de mult va influența asupra dezvoltării economice? Va câștiga sau nu consumatorul – la fel, este o întrebare controversată. Acest lucru poate fi comparat cu piața posturilor de radio, care au fost impuse să difuzeze muzică moldovenească. În consecință, cei de la radio o difuzează în timpul nopții, iar ziua răsună muzica străină care este solicitată”, a menționat pentru NM expertul economic Victor Ciobanu.
În opinia sa, parlamentul va lua această măsură înainte de alegeri, iar peste o vreme oarecare, o va anula.
Și Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, a remarcat că readucerea în parlament a acestui proiect de lege este o acțiune electorală, deși are o părere pozitivă despre măsurile propuse în document. Totodată, susține el, în proiect sunt și numeroase lacune.
„În primul rând, uneori, produsele autohtone costă mai mult decât cele de import. În al doilea rând, uneori nu sunt produse cu care ar putea fi completate rafturile. De exemplu, în prezent, Moldova importă mărar din Turcia. Problema constă în faptul că pentru producători este dificil să asigure volumele, ei pot livra marfa necesară doar pe timp de vară, când aceasta este din abundență”, a concluzionat expertul.
