Noua Zeelandă va intra în lockdown național începând cu noaptea de marți, după depistarea unui caz de infectare cu Covid-19, informează The Guardian pe 18 august.
În întreaga țară va fi declarată alertă de gradul 4 – cea mai înaltă, pentru cel puțin trei zile, începând cu miezul nopții. În regiunile Auckland și Coromandel, carantina va dura între patru și șapte zile.
Cazul înregistrat pare a fi prima infectare cu tulpina Delta. Premierul Jacinda Ardern a declarat: „Am văzut ce se poate întîmpla în alte locuri. Trebuie să acționăm devreme pentru a preveni răspândirea. Avem o singură șansă”.
Gradul 4 de alertă presupune că locuitorii Noii Zeelande trebuie să se afle acasă sau în spațiile din apropierea locuinței și își pot părăsi domiciliul doar pentru a cumpăra alimente sau medicamente, pentru a beneficia de ajutor medical sau pentru a practica sport.
Majoritatea locuitorilor Noii Zeelande nu sunt vaccinați împotriva coronavirusului – doar 22% din populația cu vârsta de peste 16 ani a fost imunizată. Vaccinurile vor fi disponibile pentru toți doritorii începând cu luna septembrie. Autoritățile își propun să imunizeze toți doritorii până la sfârșitul anului.
În Noua Zeelandă nu este obligatoriu portul măștii de protecție, însă autoritățile au îndamnat populația să o facă ori de câte ori părăsesc casa.
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
