Nova Poshta invită spre colaborare proprietarii de magazine și minimarketuri pentru dezvoltarea rețelei

Nova Poshta este în căutare de parteneri printre magazinele nealimentare, minimarketuri și alte rețele de afaceri offline, pentru a deschide puncte de eliberare a coletelor de până la 10 kg, achitate în prealabil. Până la sfârșitul anului 2023, compania își propune să lanseze 400 de astfel de puncte în toată Moldova.

Punctele de eliberare reprezintă oficii simplificate pentru primirea coletelor deja achitate, ce au o greutate de până la 10 kg cu o valoare declarată de până la 5.000 MDL. Traseul coletului va putea fi urmărit pe site-ul novaposhta.md.

Datorită acestei colaborări, partenerii își vor putea crește fluxul de clienți în locații și implicit vânzările propriilor servicii sau produse. Mai mult, partenerii vor beneficia de o recompensă pentru fiecare colet eliberat. Pentru Nova Poshta aceasta este o oportunitate de a-și extinde rapid rețeaua și de a oferi livrarea rapidă a coletelor, acolo unde este convenabil clienților.

Nova Poshta asigură partea logistică și tehnologică — furnizează soft-ul pentru smartphone, materiale de marketing, asistență pe tot parcursul procesului și training-uri pentru angajații partenerilor.

Pentru a iniția o colaborare, completați formularul din link: https://bit.ly/3LX43eo

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

freepik.com

„Așteptăm legea privind agenții străini?”: De ce Moldova introduce un filtru pentru artiștii străini și ce reacții a stârnit măsura

Cu ocazia împlinirii a patru ani de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Ministerul Culturii al Republicii Moldova a decis să intensifice controlul asupra invitării artiștilor străini. Potrivit unei circulare emise de instituție, instituțiile culturale de stat și organizatorii de evenimente vor trebui să notifice din timp ministerul despre intenția de a invita artiști din țările CSI sau din state „condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată”. NewsMaker explică de ce autoritățile au emis această dispoziție, dacă Moldova „interzice” sau nu artiștii ruși și ce reacții a stârnit documentul în mediul online.

Ce prevede circulara

Ministerul Culturii a anunțat, pe 24 februarie, că a transmis instituțiilor subordonate și organizatorilor de evenimente culturale o circulară prin care le recomandă să informeze din timp ministerul despre intenția de a invita artiști străini pentru spectacole, concerte, festivaluri și alte evenimente organizate în Republica Moldova. Conducătorii instituțiilor au fost îndemnați „să evalueze posibilele riscuri” și să notifice ministerul înainte de anunțarea publică a evenimentelor și de punerea în vânzare a biletelor.

Instituția a precizatcă este vorba în primul rând despre „artiști din țările CSI și din statele condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată”. „Măsura nu interzice organizarea evenimentelor culturale și nici colaborările internaționale, ci urmărește prevenirea situațiilor care pot genera anulare de evenimente, tensiuni publice, probleme de securitate sau prejudicii de imagine pentru instituțiile statului. (…) Invitarea unor persoane publice care susțin sau justifică public agresiuni armate poate afecta interesul public, morala, și imaginea instituțiilor culturale”, explică Ministerul.

Șeful instituției, Cristian Jardan, a legat emiterea circularei de cea de-a patra aniversare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. „După nenumărate solicitări și cereri de a lua atitudine, astăzi, în ziua când comemorăm 4 ani de la începutul războiului nejustificat al Rusiei în Ucraina, am semnat o circulară către toate instituțiile publice de cultură aflate în subordine. (…) Asta nu interzice organizarea evenimentelor culturale și nici colaborările internaționale, ci urmărește prevenirea situațiilor care pot genera anulare de evenimente, tensiuni publice, probleme de securitate sau prejudicii de imagine pentru instituțiile statului”, a explicat ministrul.

Artiștii (pro)ruși vor fi interziși în Moldova? Ce legătură are Șor?

De la începutul războiului din Ucraina, în Republica Moldova au avut loc mai multe situații controversate legate de concertele unor artiști ruși. În 2022, la Chișinău urma să fie organizat concertul rapperului Morgenshtern, pe care acesta îl anunța drept cel mai mare din acel an, amintind că și precedentul său spectacol de amploare avusese loc tot în capitala Moldovei. În paralel cu evenimentul, în Piața Marii Adunări Naționale era planificat un protest antiguvernamental organizat de mișcarea civică „O viață nouă”, apropiată de ex-partidul „Șor”. Artistul a refuzat în cele din urmă să evolueze și a îndemnat publicul „să nu se meargă pe acest subiect”, afirmând că „miroase a putred”. Ulterior, la Chișinău au ajuns alți interpreți — Filip Kirkorov, DAVA și Vanya Dmitrienko — însă concertul dedicat Zilei Tineretului nu a mai avut loc.

Pe 28 iulie, Kirkorov a revenit în Republica Moldova, însă nu a fost lăsat să treacă de Aeroportul Internațional Chișinău. Poliția de Frontieră a justificat refuzul prin „nerespectarea tuturor condițiilor necesare pentru intrarea în țară”. Avocatul Marinei Tauber a declarat că interpretul a sosit în calitate de martor în dosarul acesteia. La rândul său, Kirkorov a negat orice legătură între concertul care nu a mai avut loc și partidul „Șor”, iar ulterior a contestat în instanță decizia privind refuzul de intrare. În mai 2024, Judecătoria Rîșcani a anulat interdicția, însă Poliția de Frontieră a contestat hotărârea. În noiembrie, Curtea de Apel Chișinău a casat decizia primei instanțe. În 2025, Kirkorov a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție, însă până în prezent nu a fost pronunțată o hotărâre definitivă.

În 2023, în Republica Moldova era planificat un nou concert al lui Morgenshtern la Chișinău Arena. Cu câteva săptămâni înainte de eveniment, însă, biletele au fost retrase din vânzare. Agenția responsabilă a anunțat atunci că anularea a fost determinată de „motive independente de organizatori”.

În august 2023 nu a mai avut loc nici concertul muzicianului sârb Goran Bregović, programat în cadrul festivalului Gustar din Orheiul Vechi. Poliția de Frontieră a anunțat că artistul avea interdicție de intrare încă din 2022, iar organizatorii ar fi fost informați din timp. Cu o zi înainte de eveniment, membrii trupei au încercat să intre în Republica Moldova, însă nu li s-a permis accesul. Anterior, în 2015, concertele lui Bregović din Ucraina au fost anulate din cauza prestației sale în Crimeea.

Un alt caz — cântărețul rus Irakli. În decembrie 2023, acesta urma să susțină un concert de Anul Nou la Bălți, organizat de Ilan Șor, însă i-a fost refuzată intrarea în țară. În februarie 2024, artistului i s-a refuzat din nou accesul, când intenționa să cânte într-un club din capitală. O situație similară a fost înregistrată în mai 2024, când rapperul MC Doni urma să concerteze la Taraclia, în cadrul unui eveniment organizat de grupul oligarhului fugar Ilan Șor. Poliția de Frontieră a justificat toate cele trei refuzuri prin „necorespunderea condițiilor de intrare”.

În același timp, unii interpreți ruși au concertat în Republica Moldova și după declanșarea războiului. În iulie 2025, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a organizat un festival al tineretului la Chișinău, la care au fost invitați rapperii Basta și Macan, precum și trupa „Ruki Vverh”. Evenimentul a generat critici, întrucât artiștii au evoluat anterior la concerte organizate de Kremlin, inclusiv în Crimeea ocupată. Organizația Stop Russian Aggression a calificat evenimentul drept „ziua rușinii pentru Moldova” și a cerut interzicerea intrării interpreților ruși. Trupa „Ruki Vverh” nu a mai urcat pe scenă, invocând „motive care nu depind de ei sau de organizator”, însă prestațiile lui Basta și Macan au avut loc. Evenimentul a fost criticat și pentru faptul că s-a desfășurat în apropierea „Trenului durerii”, amplasat în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului.

„Mai bine mai târziu decât niciodată” sau „așteptăm legea privind agenții străini”?

Circulara ministerului a generat opinii diferite. Unii au numit-o necesară, alții — cenzură.

Jurnalista Nata Cebotari a mulțumit instituției. „Mai bine mai târziu decât niciodată”, a adăugat ea.

Activistul civic Nichita Dușac a susținut dispoziția. „În sfârșit. Sper că această noutate va ajuta la păstrarea reputației țării noastre. În al patrulea an de război, să vezi pe scenă artiști precum Agalarov, Dmitrienko, Milana Star, Basta și Chebotina — nu este doar o rușine, este o greșeală inadmisibilă a țării. (…) Sper că această lege nu va fi folosită ca pârghie pentru manipulări politice și că, înainte de a da permisiunea pentru un concert, Ministerul Culturii se va ghida de evaluarea poziției politice a artiștilor, și nu de interesul organizatorilor (așa cum a fost cu Usatîi)”, a declarat Nichita Dușac.

Activistul Karl Luganov a aprobat, de asemenea, decizia. „Un respect enorm Ministerului Culturii! Poate că acum vor înceta să mai vină susținători ascunși și deschiși ai lui Putin”, a scris el.

Artistul plastic Victor Ciobanu a criticat dispoziția. Trăiască partidul! Mulțumim că se gândește la noi. Așteptăm legea cu inoaghenții), a scris el.

Activistul civic Vitalie Sprînceană a numit măsura absurdă din punct de vedere juridic. El a menționat că o dispoziție internă a ministerului nu poate limita aplicarea legilor organice, de exemplu legea privind libertatea de exprimare, iar legislația existentă prevede deja instrumente pentru sancționarea incitării la ură, justificării războiului sau apelurilor la discriminare. Activistul a precizat că nicio lege a Moldovei nu prevede verificări suplimentare pentru artiștii din anumite țări.

„Înțeleg că măsura este îndreptată, formal, împotriva artiștilor ruși care susțin războiul lui Putin. Dar orice restricție asupra lor trebuie justificată și impusă în cadrul unor proceduri clare și în conformitate cu un cadru legal transparent: de exemplu lege organică ce prevede ca artiștii care au susținut războiul lui Putin în Ucraina”, a adăugat el.

Activistul a remarcat, de asemenea, ambiguitatea formulărilor, care pot genera interpretări contradictorii. „Expresia «oameni de creație din străinătate, din țări …condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată» poate fi interpretată în zeci de feluri. Există o comunitate internațională mare, inclusiv instituții internaționale de urmărire penală, care a condamnat Israelul pentru agresiune armată și genocid. Va interzice oare Ministerul Culturii participarea artiștilor israelieni în Moldova?  SUA au amenințat recent Venezuela, apoi Groenlanda iar acum Iranul cu o intervenție militară. O să interzică Ministerul Culturii artiștilor americani pro-Trump să cînte în Moldova?” — a întrebat Sprînceană.

Fostul ministru al Educației, Corneliu Popovici, a numit decizia drept cenzură. „Cenzura revine în sălile de concert! Back In The U.S.S.R.? Ministerul Culturii reinventează controlul artistic: managerii instituțiilor culturale trebuie să raporteze înainte de a invita artiști din străinătate, mai ales din statele CSI. Pare că ne întoarcem la odiosul model sovietic, unde fiecare colaborare era cenzurată înainte de a ajunge la public”, a declarat el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Dosarul „Kuliok”: fostul consilier al lui Plahotniuc, audiat prin videoconferință. Ce a declarat (VIDEO) 

Fostul consilier al lui Vladimir Plahotniuc, Adrian Radu, a fost citat să se prezinte fizic în fața instanței, după ce a fost audiat pe 25 februarie prin videoconferință, în calitate de martor în dosarul „Kuliok”. Radu a declarat în instanță că a tăiat renumitele înregistrări video apărute în presă, în care Vladimir Plahotniuc îi transmite o sacoșă neagră fostului președinte socialist Igor Dodon, la solicitarea ex-liderului democrat. Potrivit procurorului de caz, Petru Iarmaluc, declarațiile acestuia sunt „utile în soluționarea justă a cauzei” și urmează a fi apreciate de către instanța de judecată.

„A indicat despre acele înregistrări, de la cine le-a primit, respectiv că le-a primit de la Plahotniuc și cum au fost efectuate acele transmisiuni înapoi, după care au fost primite din nou de el. A transmis către organul de urmărire penală. A relatat referitor la conținutul acelor înregistrări, inclusiv la secvența video în care sunt fixate evenimentele ce țin de discuții aferente salarizării și unor mijloace financiare. Declarațiile martorului urmează a fi apreciate de către instanța de judecată. Noi, acuzarea, considerăm că ele sunt pertinente și au un caracter de a fi utile în soluționarea justă a cauzei, deoarece arată în mod obiectiv că anume acele evenimente au avut loc în sediul PDM, cu participarea lui Dodon, Plahotniuc și Iaralov”, a menționat acuzatorul.

Din spusele lui Adrian Radu, înregistrările video au fost realizate pe parcursul a patru zile consecutive, fiecare zi având propria mapă pe stick. În fiecare mapă se aflau filmări din mai multe unghiuri, astfel încât aceeași scenă era surprinsă de mai multe ori. Materialele erau de durată considerabilă, unele depășind o oră.

Radu a explicat că a împărțit aceste materiale în videoclipuri mai mici, organizate pe subiecte, de exemplu: Dodon despre Putin sau Dodon despre federalizare. El a subliniat că nu a pus titluri videoclipurilor, așa cum au apărut ulterior în publicațiile media.

De asemenea, martorul a făcut aceste declarații dintr-un hotel din Uzbekistan, și nu de la ambasadă.

Ședința de judecată continuă. În prezent, în instanță este audiat al doilea martor, de această dată al apărării: primarul orașului Basarabeasca, Piotr Pușcari.

Amintim că, în ședința din 24 februarie, avocații lui Igor Dodon au cerut schimbarea judecătorilor care examinează dosarul „Kuliok”, invocând lipsa de imparțialitate în luarea deciziilor. Apărarea a depus o cerere de recuzare a completului de judecată, susținând că există suspiciuni de părtinire.

De cealaltă parte, procurorii au afirmat că dreptul la apărare a fost respectat, iar criticarea judecătorilor nu poate constitui temei pentru recuzare.

Tot în ședința de marți au fost audiați martorii apărării, printre care fostul ministru de Interne, Pavel Voicu, și deputatul PSRM, Adrian Lebedinschi. Apărarea a susținut că aceștia oferă detalii relevante despre evenimentele din perioada în care Igor Dodon exercita funcția de președinte.

Istoria dosarului „kuliok”

Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.

Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.

În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.

Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.

Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Fostul președinte al țării mai este vizat în alte două dosare penale, ambele comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. Acesta este învinuit de săvârșirea infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, într-un dosar numit generic „Energocom” și de folosirea și deținerea unui document oficial fals. 

Precizăm că fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc va fi audiat în calitate de martor al acuzării în dosarul „kuliok”. Deși procurorii au cerut audierea a 17 martori, magistrații au acceptat doar 11. Printre ei se numără și: Iurie Reniță, care a publicat video cu sacoșa neagră, foștii deputați Vladimir Cebotari, Dumitru Diacov, Andrian Candu, Adrian Albu, actualul deputat Lilian Carp, fostul premier Pavel Filip, precum și fostul consilier al lui Plahotniuc, Serghei Iaralov. Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, urmează să fie citat în calitate de martor în dosarul „Kuliok”. Decizia a fost luată de Curtea Supremă de Justiție, pe 19 ianuarie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Colaj NM

Dosarul de corupție în cadrul „Satul European”: primari, printre bănuiți. Procurorii cer arest pentru 4 învinuiți

Trei persoane au statut de bănuit în dosarul ce vizează fapte de corupție și delapidarea fondurilor naționale și europene. Este vorba de doi primari și un angajat al Inspectoratului de Stat al Muncii. Ultimul a fost reținut, pe 24 februarie. Alte cinci persoane au statut de învinuit. Este vorba despre administratorul și angajații operatorului economic. În privința a patru persoane învinuite, procurorii cer mandate de arest. Informațiile au fost comunicate pe 25 februarie de Centrul Național Anticorupție (CNA). Amintim că, urmare a perchezițiilor din 23 ianuarie, CNA a anunțat cinci rețineri.

Reprezentanții CNA au anunțat că, pe 24 februarie, a fost reținut un angajat al Inspectoratului de Stat al Muncii. Acesta este bănuit de pretinderea și acceptarea a 3000 de euro pentru mușamalizarea unui incident de muncă, soldat cu prejudicierea unui salariat.

La moment, în prezenta cauză, 5 persoane au statut de învinuit (administratorul și angajații unui operator economic), iar 3 persoane au statut de bănuit (1 angajat al Inspectoratului de Stat al Muncii și 2 primari).

Potrivit CNA, procurorii au cerut mandate de arestare pe numele a patru învinuiți reținuți de instituție. Ședințele se vor desfășura pe 25 februarie, la Bălți.

***

Pe 23 ianuarie, în primării din opt raioane ale Republicii Moldova au avut loc percheziții și au fost ridicate acte. Percheziții au fost efectuate și la un operator economic, precum și la sediul Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală din Chișinău. Investigațiile au vizat delapidarea fondurilor naționale și europene destinate domeniului infrastructurii drumurilor și construcției rețelelor de apeduct și canalizare.

Urmare a perchezițiilor, cinci persoane au fost reținute pentru 72 de ore și plasate în izolatorul CNA. Potrivit CNA, în cadrul investigației s-a stabilit că, în loc de 170 de tone de asfalt pentru reabilitarea unui drum, s-ar fi utilizat doar 84 de tone. Totodată, în locul grosimii de 10 cm, stratul de asfalt ar fi fost aplicat într-o grosime de aproximativ 6–8 cm. În alte cazuri, lucrări care nu au fost efectuate ar fi fost incluse în acte ca fiind executate. Potrivit CNA, operatorul economic ar fi oferit bani, inclusiv primarilor, pentru a semna actele de recepție, deși au fost constatate abateri. CNA a precizat că lucrările vizate sunt din cadrul Programului național „Satul European”.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a spus că atunci „când se fură din asfalt, din beton, din materiale, se fură din siguranța celor care merg zilnic pe drumuri”. „Acolo unde autoritățile publice în relația cu agenții economici tratează furtul din banul public ca pe o „afacere șmecheră” se pare că trăim un eșec moral profund. (…) Nu putem repara peste noapte un sistem viciat, dar avem obligația să-l facem să funcționeze corect”, a adăugat ministrul, menționând că „programele ministerului vor avea continuitate doar acolo unde există integritate, profesionalism și respect pentru lege”.

Tudor Mardei | NewsMaker

Ce au stabilit anchetele interne în cazul celor doi militari care au murit în timpul serviciului în 2026? Răspunsul lui Nosatîi

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a comunicat că anchetele de serviciu privind cazurile de deces din rândul militarilor care au avut loc de la începutul anului curent nu au depistat încălcări ale măsurilor de securitate sau ale mânuirii armei din dotare. Oficialul a menționat că incidentele sunt investigate inclusiv de procurori, iar dacă va fi stabilită existența unor aspecte care constituie infracțiuni, persoanele responsabile vor fi trase la răspundere penală. Precizările au fost făcute în cadrul unor declarații de presă din 25 februarie.

Viața și sănătatea militarilor, angajaților civili din cadrul Ministerului Apărării, Armatei Naționale și instituțiilor reprezintă o prioritate în activitatea noastră. Respectiv, Ministerul Apărării, Armata Națională dispune de măsuri concrete pentru prevenirea și reducerea acestora (cazurilor de deces în armată – n.r.). Iar dacă acestea se întâmplă, noi avem proceduri bine stabilite, coordonate cu instituțiile statului pentru investigarea acestora”, a declarat Anatolie Nosatîi.

Ministrul Apărării a mai spus că anchetele de serviciu pe marginea cazurilor de deces din armată din ultima lună au depistat încălcări ale măsurilor tehnice de securitate sau cazuri de mânuire neconformă a armei din dotare.

Totodată, oficialul a refuzat să spună care ar fi fost cauzele care au dus la decesul militarilor, menționând că „nu are dreptul” să oferi detalii până la finalizarea investigațiilor.

Actualmente, cazurile sunt investigate de procuratură. În dependență de rezultatele acestor investigații, dosarul se clasează sau, dacă este depistată o infracțiune, se instrumentează dosar și se înaintează în judecată. Iar cei vinovați vor purta răspundere în conformitate cu legislația în vigoare”, a adăugat el.

Amintim că, de la începutul anului curent, doi militari au decedat, după ce s-au rănit cu arma din dotare în timpul serviciului la post (detalii – aici și aici).

În contextul acestor cazuri, fracțiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a solicitat demisia lui Anatolie Nosatîi. Formațiunea susține că incidentele ar fi rezultatul încălcărilor care ar avea loc în interiorul Ministerului Apărării și structurilor subordonate. Ulterior, fracțiunea Blocului „Alternativa” a depus o moțiune de cenzură simplă împotriva activității Ministerului Apărării.

(VIDEO) Strada 31 August din centrul Chișinăului va deveni alee pietonală. Când se va întâmpla?

Un segment al străzii 31 August 1989 din centrul Chișinăului va fi transformat într-o alee pietonală cu piste pentru biciclete. Arhitecții planifică să păstreze pavajul istoric și să delimiteze zonele pentru pietoni și transport alternativ. Lucrările urmează să fie finalizate până la sfârșitul anului, iar pentru acestea au fost alocate 33 de milioane de lei. Antreprenorii sunt preocupați de modul în care vor fi aprovizionate magazinele, însă arhitecții promit că accesul pentru mașinile de serviciu va fi permis.
Trecătorii privesc inițiativa cu scepticism. Unii au declarat pentru jurnalista NewsMaker, Corina Malcocean, că nu cred că termenele vor fi respectate, în timp ce alții au amintit despre lipsa locurilor de parcare și despre gropile de pe alte străzi. În 2023, aici au fost descoperite fragmente de pavaj din secolul al XIX-lea, iar lucrările s-au blocat atunci în urma unei dispute între Primărie și Ministerul Culturii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: