captură video

Novac despre cazul Ceaus: „SIS a vrut să ducă pe o pistă greșită organele de anchetă”. Reacția instituției

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) ar fi încercat să inducă în eroare organele de urmărire penală în cazul răpirii judecătorului ucrainean, Nicolae Ceaus. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unui briefing de presă, la care au participat deputații Grigore Novac și Adrian Lebedinschi. Aceștia sunt și membri ai Comisei parlamentare de anchetă în cazul Ceaus. Pe de altă parte, SIS neagă acuzațiile.

„Comisia a audiat mai mulți reprezentanți ai instituțiilor de stat și vreau să vă spun că noi am dat de urmele celor care l-au răpit pe Ceaus. Am constatat implicarea structurilor de stat în această crimă. SIS intenționat a vrut să ducă pe o pistă greșită organele oficiale de anchetă. SIS făcea tot posibilul ca să distrugă probele. Ministerul de Interne se duce să ridice probele, dar acolo deja fusese SIS-ul”, a spus Grigore Novac, în cadrul unui briefing de presă.

La rândul său, Adrian Lebedinschi a declarat că „reprezentanții SIS au participat la ședințe secrete împreună cu reprezentanții serviciilor de spionaj ale Ucrainei”.

„Care este sensul acestor întâlniri secrete? Esaulenco a confirmat că a ieșit în luna februarie în Ucraina, doar din simplul motiv că el înțelegea că noi știm această informație. Dar pentru ce a ieșit așa și nu ne-a comunicat”, a mai spus Lebedinschi.

Ulterior, SIS a infirmat declarațiile făcute de cei doi deputați.

„Menționăm că toate informațiile deținute la nivel instituțional au fost remise organelor de ocrotire a normelor de drept naționale, precum și membrilor Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucrainean, Nicolae Ceaus. În același timp, pe durata investigării cazului, reprezentanții SIS, inclusiv directorul instituției, și-au manifestat disponibilitatea și deschiderea pentru cooperare și au acordat suport, conform competențelor, în vederea stabilirii persoanelor implicate și clarificării cauzelor ce au dus la crearea incidentului”, se arată în mesajul SIS.

Instituția a negat „orice implicare în activități ilicite legate de posibila răpire a cetățeanului ucrainean” și i-a îndemnat pe cei doi deputați să se adreseze Procuraturii Generale pentru a fi inițiată o cercetare sub prisma penală a faptelor la care fac referire.

Menționăm că RISE Moldova a publicat raportul comisiei parlamentare de anchetă în cazul Ceaus. Din acesta rezultă că SIS și Ministerul Afacerilor Interne desfășoară investigații paralele cu privire la răpirea fostului judecător ucrainean.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: