captură video

Novac despre cazul Ceaus: „SIS a vrut să ducă pe o pistă greșită organele de anchetă”. Reacția instituției

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) ar fi încercat să inducă în eroare organele de urmărire penală în cazul răpirii judecătorului ucrainean, Nicolae Ceaus. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unui briefing de presă, la care au participat deputații Grigore Novac și Adrian Lebedinschi. Aceștia sunt și membri ai Comisei parlamentare de anchetă în cazul Ceaus. Pe de altă parte, SIS neagă acuzațiile.

„Comisia a audiat mai mulți reprezentanți ai instituțiilor de stat și vreau să vă spun că noi am dat de urmele celor care l-au răpit pe Ceaus. Am constatat implicarea structurilor de stat în această crimă. SIS intenționat a vrut să ducă pe o pistă greșită organele oficiale de anchetă. SIS făcea tot posibilul ca să distrugă probele. Ministerul de Interne se duce să ridice probele, dar acolo deja fusese SIS-ul”, a spus Grigore Novac, în cadrul unui briefing de presă.

La rândul său, Adrian Lebedinschi a declarat că „reprezentanții SIS au participat la ședințe secrete împreună cu reprezentanții serviciilor de spionaj ale Ucrainei”.

„Care este sensul acestor întâlniri secrete? Esaulenco a confirmat că a ieșit în luna februarie în Ucraina, doar din simplul motiv că el înțelegea că noi știm această informație. Dar pentru ce a ieșit așa și nu ne-a comunicat”, a mai spus Lebedinschi.

Ulterior, SIS a infirmat declarațiile făcute de cei doi deputați.

„Menționăm că toate informațiile deținute la nivel instituțional au fost remise organelor de ocrotire a normelor de drept naționale, precum și membrilor Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucrainean, Nicolae Ceaus. În același timp, pe durata investigării cazului, reprezentanții SIS, inclusiv directorul instituției, și-au manifestat disponibilitatea și deschiderea pentru cooperare și au acordat suport, conform competențelor, în vederea stabilirii persoanelor implicate și clarificării cauzelor ce au dus la crearea incidentului”, se arată în mesajul SIS.

Instituția a negat „orice implicare în activități ilicite legate de posibila răpire a cetățeanului ucrainean” și i-a îndemnat pe cei doi deputați să se adreseze Procuraturii Generale pentru a fi inițiată o cercetare sub prisma penală a faptelor la care fac referire.

Menționăm că RISE Moldova a publicat raportul comisiei parlamentare de anchetă în cazul Ceaus. Din acesta rezultă că SIS și Ministerul Afacerilor Interne desfășoară investigații paralele cu privire la răpirea fostului judecător ucrainean.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova pregătește ajutor umanitar Ucrainei, după bombardamentele asupra sistemului energetic. Munteanu: „Suntem alături”

Republica Moldova pregătește un ajutor umanitar pentru Ucraina, în urma bombardamentelor masive lansate de Rusia asupra Kievului, pe 20 ianuarie, atacuri care au lăsat peste un milion de consumatori fără electricitate și mii de blocuri fără căldură, în plină iarnă. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu, după întrevederi cu Taras Kachka, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euro-atlantică, și cu Oleksii Sobolev, ministrul Economiei, Mediului și Agriculturii al Ucrainei, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos.

Potrivit premierului, pachetul de sprijin pregătit de Chișinău va include generatoare electrice, dispozitive medicale și autospeciale de intervenție, ajutorul urmând să fie transmis în coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

„Suntem alături de poporul ucrainean în aceste momente cumplite, în care agresorul lovește infrastructura energetică în cel mai barbar mod, iar oamenii stau în Kiev în frig, fără apă și fără lumină, pe această vreme geroasă. Pregătim, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, transmiterea unui ajutor umanitar din ce deținem: generatoare, dispozitive medicale, autospeciale de intervenție etc. Slava Ukraini!”, a transmis Munteanu pe rețelele de socializare.

Totodată, Alexandru Munteanu, alături de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a discutat cu Taras Kachka și Oleksii Sobolev, despre oportunitățile de cooperare bilaterală, inclusiv în contextul procesului de reconstrucție a Ucrainei.

„Moldova va continua să fie solidară cu Ucraina în fața războiului inuman pornit de Rusia și să susțină o pace justă și durabilă, de care e legată însăși securitatea europeană. Ne unește același deziderat – o viață în libertate și pace pentru cetățenii noștri”, a declarat Munteanu.

Precizăm că Alexandru Munteanu participă, în perioada 19–21 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos. În marja evenimentului, oficialul a avut deja întrevederi cu mai mulți lideri europeni, cu care a discutat despre consolidarea cooperării bilaterale și atragerea investițiilor străine în Republica Moldova.

***

Amintim că după atacul rusesc din 20 ianuarie, 5.635 de blocuri de locuințe din Kiev au rămas fără căldură. Primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, a declarat că aproape 80% dintre clădirile afectate erau deja în proces de reconectare la sistemul de încălzire, după atacul masiv din 9 ianuarie, când circa șase mii de blocuri au rămas fără agent termic, în condiții de frig extrem, potrivit BBC.

Totodată, malul stâng al capitalei ucrainene a rămas aproape complet fără apă, iar în mai multe raioane au fost înregistrate întreruperi de curent electric, fapt care a determinat modificarea orarului de circulație a trenurilor de metrou.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți dimineață că cele mai grave consecințe ale atacului aerian se resimt în Kiev. Potrivit acestuia, atacul rus a inclus rachete balistice și de croazieră, precum și peste 300 de drone de luptă. Zelenski a îndemnat aliații Ucrainei să accelereze livrarea sistemelor de apărare antiaeriană.

În noaptea de marți, forțele ruse au lansat asupra Ucrainei 27 de rachete de diferite tipuri și 339 de drone. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 14 rachete balistice, 13 rachete de croazieră și 315 drone, în timp ce alte cinci rachete și 24 de drone au lovit 11 locații.

După atacul cu racheta hipersonică Oreșnik din 9 ianuarie, Kievul a fost împins într-o criză umanitară, mii de locuitori rămânând fără încălzire, apă caldă și electricitate, în una dintre cele mai reci ierni din ultimii ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: