„Nu am cumpărat voturi”. Stoianoglo a comentat schema lui Șor privind coruperea alegătorilor

Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) la alegerile prezidențiale, neagă orice implicare în cumpărarea de voturi, susținând că nici el, nici PSRM nu au recurs la astfel de practici în campania electorală. În același timp, acesta acuză guvernarea actuală că ar fi „creat condiții și permis” desfășurarea schemei de corupere electorală organizată de oligarhul fugar Ilan Șor, în scopul fraudării scrutinului din 20 octombrie. Răspunsul a fost oferit pentru NM într-o transmisiune live pe rețelele sociale din 31 octombrie.

Nu am cumpărat niciodată voturi. Vă asigur, și spun cu toată responsabilitatea, că acest lucru nu a fost făcut la aceste alegeri, nici din partea mea – pentru că sunt om al legii, nici din partea Partidului Socialiștilor. Dar aș dori să îndemn pe toată lumea să se îndepărteze de declarațiile politice, de faptul că vedem în fiecare persoană un hoț și un corupt. Astăzi, astfel de declarații sunt periculoase pentru societatea noastră. Ele împart societatea noastră pe criterii politice. Fixarea cumpărării de voturi ține de competența organelor de drept. Și numai organele de drept au dreptul să facă astfel de declarații. În plus, încălcările de acest tip nu ar trebui doar înregistrate, ci și prevenite. Aceasta este principala funcție a organelor de drept. Atunci când nu o facem la timp, o prezentăm doar în timpul campaniei electorale și o facem selectiv, atunci obținem aceste rezultate. Actuala guvernare a permis toate aceste fenomene în procesul electoral. Putem da vina pe Șor sau pe altcineva pentru acest lucru. Însă anume actuala guvernare a creat condițiile și a permis ca acest lucru să se întâmple”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

Întrebat cum ar acționa împotriva rețelei de corupere electorală, dacă ar deține funcția de procuror general, concurentul electoral a afirmat că astfel de „scandaluri cu finanțare ilegală” nu ar exista sub mandatul său, criticând autoritățile actuale pentru pretinsă lipsă de acțiune: „Șor, din câte știu, nu este în țară de cinci deja, în tot acest timp țara este condusă de voi. Cum ați permis să se întâmple asta? Pentru acest lucru trebuie să poarte responsabilitate doar actuala guvernare”.

PAS nu a comentat deocamdată acuzațiile lui Stoianoglo.

Rezultatele alegerilor și impactul schemei de corupere

Amintim că alegerile din 20 octombrie s-au desfășurat pe fundalul unui scandal de corupere electorală orchestrată de organizația lui Ilan Șor, vizând influențarea atât a prezidențialelor, cât și a referendumului constituțional cu privire la aderarea la UE. În cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu, candidata PAS, a obținut 42,49% din voturi, iar Stoianoglo, susținut de PSRM, 25,95%. Cei doi se vor confrunta în turul al doilea, pe 3 noiembrie. Conform anchetei, organizația „Șor” a mobilizat peste 130 000 de persoane pentru a influența votul, folosind fonduri de la PSB Bank, o bancă sancționată internațional. Procurorii estimează că numărul celor implicați ar putea depăși 300 000 la finalul anchetei, iar până acum au fost identificați 39 de milioane de dolari care au circulat prin rețea.

Șor pentru Stoianoglo?

O investigație jurnalistică a Ziarului de Gardă, care a fost publicată în data de 31 octombrie, arată că Ilan Șor l-ar susține în turul II al alegerilor prezidențiale pe Alexandr Stoianoglo.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CALM s-a adresat inclusiv conducerii țării. Insistă în contextul reformei APL: „Termenul de 31 iulie – un abuz”

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) s-a adresat conducerii țării, procurorului general și directorului Serviciului de Informații și Securitate în contextul reformei administrației publice locale (APL). Reprezentanții CALM au vorbit din nou despre presiuni și că termenul de 31 iulie, după care autoritățile locale nu vor mai beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare, ar reprezenta „un abuz”. Menționăm că, într-o reacție anterioară, reprezentanții Guvernului au declarat că 31 iulie reprezintă „un termen operațional, stabilit de Cancelaria de Stat, pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”.

Pe 25 iulie, reprezentanții CALM au anunțat că au expediat o adresare oficială către președinta țării Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, deputații din Parlament, prim-ministrul Vasile Tofan, procurorul general Alexandru Machidon și directorul Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteață.

În aceasta, au solicitat „intervenția urgentă a instituțiilor statului pentru readucerea reformei administrativ-teritoriale pe calea legalității și a statului de drept, oprirea presiunilor ilegale asupra autorităților publice locale și restabilirea unui dialog autentic cu comunitățile”.

„Reforma administrativ-teritorială se întemeiază pe un concept neaprobat prin nicio normă juridică, impus totuși ca bază de implementare”, au declarat reprezentanții CALM, adăugând că „termenul de 31 iulie este ilegal și reprezintă un abuz penal grav”. În același timp, reprezentanții CALM au vorbit despre o „presiune fără precedent” îndreptată împotriva autonomiei locale. „Reforma administrativ-teritorială nu poate fi construită pe presiuni ilegale, pe termene inventate și pe documente fără valoare juridică”, se mai arată în declarația CALM.

***

Menționăm că nu este prima dată când reprezentanții CALM vorbesc despre termenul de 31 iulie, presiuni, precum și lipsa unor consultări reale în contextul reformei administrativ-teritoriale. O declarație în acest sens a fost făcută pe 9 iulie.

Pe 10 iulie, reprezentanții Guvernului au declarat pentru NewsMaker că data de 31 iulie 2026 reprezintă „un termen operațional stabilit de Cancelaria de Stat pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”. Totodată, aceștia au menționat că acest termen nu este prevăzut expres de Legea nr. 225/2023.

Potrivit Guvernului, data de 31 iulie nu pune capăt mecanismului de amalgamare voluntară și nu interzice inițierea unor astfel de procese în viitor. Totuși, autoritățile locale care nu vor finaliza procedurile până la această dată nu vor mai putea beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare și vor fi analizate în cadrul procesului de amalgamare normativă.

În ceea ce privește procesul de consultări, Guvernul a declarat că reprezentanții Cancelariei de Stat au realizat, în perioada ianuarie-martie 2026, consultări cu peste 4 500 de persoane. Au fost organizate în total 49 de ședințe de consultare, inclusiv în fiecare raion. De asemenea, în cadrul procesului de consultări la nivel local, s-a ajuns la peste 65 800 de cetățeni. Detalii AICI.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Menționăm că, în martie, Vasile Tofan a prezentat propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Cu toate acestea, în iulie, după nominalizarea la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a declarat că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de Guvern, deși și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a argumentat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: