eurasia. expert

„Nu corespund realității”. Moldova va denunța încă 3 acorduri cu CSI și unul cu Federația Rusă

Republica Moldova va mai denunța trei acorduri cu Comunitatea Statelor Independente (CSI) și unul cu Federația Rusă. Anunțul a fost făcut de reprezentanții Parlamentului de la Chișinău, pe 6 septembrie. 

Membrii Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană au aprobat, pe 6 septembrie, avizele consultative privind denunțarea a trei acorduri încheiate pe platforma CSI și unul cu Federația Rusă.

Republica Moldova urmează să denunțe Acordul cu privire la cooperarea statelor membre ale CSI în timpul evacuării cetățenilor acestora din țările terțe în cazul producerii situațiilor excepționale, semnat la Moscova, la 12 aprilie 1996.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, denunțarea acordului reiese din lipsa de aplicabilitate și actualitate a acestuia, precum și din necorespunderea cu realitățile”, au relatat reprezentanții Parlamentului.

Un alt document care urmează a fi denunțat este Acordul privind profilaxia stărilor iod deficitare în rândul populației statelor membre ale CSI, încheiat la Minsk, la 31 mai 2001.

Potrivit Ministerului Sănătății, Acordul poartă un caracter declarativ, iar de la data intrării în vigoare a acestui Acord nu au fost raportate măsuri de implementare a acestuia. De asemenea, în marja acestui Acord, țara noastră nu a beneficiat de suport aplicativ și de colaborare pe domeniul profilaxiei stărilor iod deficitare. În Republica Moldova, majoritatea activităților și măsurilor în domeniul profilaxiei stărilor iod deficitare au fost realizate cu suportul specialiștilor din Rețeaua Globală de Iod (IGN) și Biroului Regional European al Organizației Mondiale a Sănătății”, au menționat reprezentanții Parlamentului.

Membrii Comisiei au aprobat și avizul consultativ privind denunțarea Acordului cu privire la colaborarea în domeniul ocrotirii sănătății, încheiat la Minsk, la 26 iunie 1992 cu modificările operate prin Protocolul încheiat la Yalta la 18 septembrie 2003 și prin Protocolul încheiat la Moscova la 25 noiembrie 2005.

Ministerul Sănătății a propus denunțarea documentului deoarece, de la data intrării în vigoare a acestuia, nu au fost raportate măsuri de implementare a prevederilor Acordului. Totodată, prin semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, țara noastră și-a asumat angajamentul să transpună în cadrul normativ național un șir de Directive UE care vizează domeniul ocrotirii sănătății populației, reducând necesitatea de a acționa în cadrul Acordului CSI”, se arată în declarația Parlamentului.

Tot la ședința Comisiei a fost aprobat avizul consultativ pentru denunțarea Acordului dintre Republica Moldova și Federația Rusă în vederea colaborării Ministerului Securității Naționale al Republicii Moldova și Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse în domeniul activităților informative, din 18 aprilie 1994.

Potrivit Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, denunțarea documentului reiese din existența deficiențelor de cooperare cu partea rusă în realizarea practică a Acordului, motiv din care se consideră oportună încetarea acțiunii acestuia”, au declarat reprezentanții Parlamentului.

***

Amintim că pe 15 mai 2023, președintele Parlamentului Igor Grosu a anunțat despre decizia de a iniția procedura de retragere a Republicii Moldova din Adunarea interparlamentară a CSI. Potrivit speakerului, retragerea Moldovei din CSI este un prim pas, urmând a fi evaluați și alți pași în acest sens: „CSI este o organizație creată de Rusia. (…) Noi nu mai putem sta la o masă de discuție cu un stat agresor”, a comunicat Grosu.

Prin urmare, autoritățile au denunțat mai multe acorduri cu CSI, printre acestea Acordul cu privire la colaborarea în domeniul protecției muncii, Acordul cu privire la susținerea și dezvoltarea micului antreprenoriat cu statele membre ale CSI, Acordul privind promovarea politicii concordate în domeniul standardizării, metrologiei și certificării, Acordul de colaborare pentru formarea spațiului unic (comun) educațional în cadrul CSI, dar și Acordul privind barierele tehnice în zona comerțului liber.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Justiției rămâne membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor încă 2 ani. Proiect de lege votat în lectură finală

Proiectul de lege cu modificări la legislația din justiție, care prevede inclusiv extinderea perioadei în care ministrul Justiției va fi membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a fost adoptat în lectură finală, în cadrul ședinței plenare din 29 decembrie. Deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a criticat amendamentul privind prelungirea termenului pentru deținerea calității de membru de drept în CSP de către ministrul Justiției, menționând că acesta ar avea drept obiectiv menținerea factorului politic asupra activității Consiliului. Veronica Roșca, deputată PAS și președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, a respins acuzația și a catalogat-o drept „nejustificată”.

Prevederile proiectului de lege

Proiectul de lege, care aparține unui grup de deputați ai formațiunii de guvernământ PAS, prevede că Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor vor fi incluse în lista autorităților care publică gratuit actele normative în Monitorul Oficial. Totodată, anunțurile despre suplinirea funcțiilor de judecător nu vor mai fi publicate în Monitorul Oficial. Potrivit legislației, acestea se publică în mass-media și pe pagina web a CSM. Inițiativa mai propune actualizarea denumirii Agenției Informaționale de Stat „Moldpres”, care anterior a fost reorganizată. Iar noua denumire a Agenției Informaționale Juridice va fi Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească.

Modificările legislative se mai referă la procesul de evaluare externă. Lista subiecților a fost completată cu o categorie nouă – judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău şi candidații la funcția de judecător din cadrul acestui colegiu. De asemenea, s-a propus extinderea termenului-limită pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor până la 31 august 2026.

De asemenea, documentul mai prevede extinderea perioadei de tranziție în care ministrul Justiției exercită calitatea de membru de drept în CSP până la data de 1 ianuarie 2028. Autorii inițiativei legislative argumentează că extinderea temporară a calității de membru de drept a ministrului Justiției este necesară pentru a asigura „stabilitatea” și „predictibilitatea” procesului de reformare a justiției, fiind vorba despre evaluare externă a actorilor din justiție, inclusiv a procurorilor, care se află în desfășurare. În același timp, competențele ministrului Justiției în cadrul CSP au fost îngustate: acesta nu va participa la examinarea contestațiilor împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină și etică, precum și la examinarea cauzelor disciplinare împotriva procurorului general.

„Alternativa”: acuzații și amendament respins

În timpul dezbaterilor asupra proiectului de lege, deputatul „Alternativa” Alexandru Stoianoglo a declarat că prelungirea termenului aflării ministrului Justiției în componența Consiliului Superior al Procurorilor ar viza menținerea factorului politic în activitatea CSP.

Este evident pentru toată lumea că păstrarea ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procurorilor menține politicul în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor. Deși toată lumea știe că asta contravine și recomandărilor instituțiilor internaționale, și GRECO, și Comisiei de la Veneția, și partenerilor noștri de dezvoltare, chiar acreditat în Chișinău”, a spus el.

Veronica Roșca, deputată PAS și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, care a prezentat proiectul, a calificat acuzația colegului său drept „nejustificată”. „Scopul păstrării ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procuraturii pe o perioadă de tranziție de 2 ani de zile, din 2026 până în 2028, a fost argumentat. Este un scop, în primul rând, de a implementa harta teritorială a procuraturii, de a ajuta, și nici într-un fel de a ave un rol de ingerință sau vreun alt aspect care se încearcă a invoca”, a adăugat Roșca.

De asemenea, un alt deputat al fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a propus un amendament la proiectul de lege, care prevedea excluderea ministrului Justiției din cadrul CSP. Amendamentul nu a întrunit însă suficiente voturi pentru a fi inclus în inițiativa legislativă.

Proiectul de lege a fost votat în lectură finală de 54 de deputați.

Modificările legislative adoptate vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: