Primăria Municipiului Chișinău

„Nu dispun de dreptul de a conduce vehicule”. MAI, despre persoanele cu permise de conducere eliberate în Transnistria

Persoanele cu permise de conducere eliberate în localitățile din regiunea transnistreană și municipiul Bender nu au dreptul să conducă automobile. Informația a fost confirmată pentru NM de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Instituția a precizat că șoferii care dețin asemenea permise de conducere pot solicita echivalarea lor la normele naționale, după susținerea examenului pentru obținerea dreptului de a conduce, conform noilor prevederi ale legii.

MAI face trimitere la Legea privind siguranța traficului rutier, care stipulează că dreptul de a conduce vehicule reprezintă un drept special de a conduce vehicule din anumite categorii şi/sau subcategorii, conducătorul fiind obligat să-l deţină, prin dobândire şi/sau recunoaștere în conformitate cu legislația națională şi/sau tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

Potrivit sursei citate, dreptul de a conduce vehicule se confirmă prin deținerea permisului de conducere, în care este indicată categoria sau subcategoria de vehicul pentru care se deține dreptul de a conduce, sau prin înregistrarea acestui drept în Sistemul informațional automatizat,,Registrul de stat al conducătorilor de vehicule”, cu condiția că șoferul deține asupra sa un act de identitate valabil pe numele său.

Ministerul Afacerilor Interne a subliniat, de asemenea, că Agenția Servicii Publice (ASP) este autoritatea responsabilă de organizarea și desfășurarea examenelor pentru obținerea dreptului de a conduce vehicule, de documentarea cu permis de conducere și de evidența centralizată a acestor documente. Astfel, examenele pentru obținerea dreptului de a conduce vehicule se desfășoară în cadrul subdiviziunilor teritoriale ale ASP.

Prin urmare, permisele de conducere eliberate în localitățile din stânga Nistrului şi mun. Bender, nu sunt supuse evidenței în Sistemul informational automatizat „Registrul de stat al conducătorilor de vehicule” şi nu sunt eliberate de către ASP, fapt care denotă că persoanele care dețin asemenea acte nu dispun de dreptul de a conduce vehicule”, a comunicat instituția.

MAI a precizat că, potrivit Codului Contravențional, șoferii care sunt depistați la volan fără dreptul de a conduce riscă să fie îndepărtați de la conducerea vehiculului și să primească amendă de la 1 500 la 3 000 de lei.

Totodată, MAI a punctat că persoanele care dețin permise de conducere eliberate în localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender pot solicita echivalarea la normele naționale a dreptului de a conduce vehicule (înlocuirea permise moldovenești – NM). Acest lucru poate fi făcut după susținerea, în condițiile legislației naționale, a probelor teoretice și practice ale examenului la categoria/subcategoria solicitată.

Precizăm că, până la începutul anului 2025, permisele de conducere obținute în regiunea transnistreană puteau fi schimbate în permise moldovenești fără susținerea examenelor. Pe durata aplicării acestui mecanism, peste 40 000 de șoferi și-au schimbat permisele de conducere, ceea ce reprezintă, conform datelor Chișinăului, aproximativ jumătate din totalul conducătorilor de vehicule.

În urmă cu aproximativ o lună, după încetarea acestei practici, presa din stânga Nistrului a semnalat problema invalidității permiselor de conducere eliberate în regiunea transnistreană. Anterior, Chișinăul nu a oferit explicații detaliate în acest sens.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: