Primăria Municipiului Chișinău

„Nu dispun de dreptul de a conduce vehicule”. MAI, despre persoanele cu permise de conducere eliberate în Transnistria

Persoanele cu permise de conducere eliberate în localitățile din regiunea transnistreană și municipiul Bender nu au dreptul să conducă automobile. Informația a fost confirmată pentru NM de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Instituția a precizat că șoferii care dețin asemenea permise de conducere pot solicita echivalarea lor la normele naționale, după susținerea examenului pentru obținerea dreptului de a conduce, conform noilor prevederi ale legii.

MAI face trimitere la Legea privind siguranța traficului rutier, care stipulează că dreptul de a conduce vehicule reprezintă un drept special de a conduce vehicule din anumite categorii şi/sau subcategorii, conducătorul fiind obligat să-l deţină, prin dobândire şi/sau recunoaștere în conformitate cu legislația națională şi/sau tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

Potrivit sursei citate, dreptul de a conduce vehicule se confirmă prin deținerea permisului de conducere, în care este indicată categoria sau subcategoria de vehicul pentru care se deține dreptul de a conduce, sau prin înregistrarea acestui drept în Sistemul informațional automatizat,,Registrul de stat al conducătorilor de vehicule”, cu condiția că șoferul deține asupra sa un act de identitate valabil pe numele său.

Ministerul Afacerilor Interne a subliniat, de asemenea, că Agenția Servicii Publice (ASP) este autoritatea responsabilă de organizarea și desfășurarea examenelor pentru obținerea dreptului de a conduce vehicule, de documentarea cu permis de conducere și de evidența centralizată a acestor documente. Astfel, examenele pentru obținerea dreptului de a conduce vehicule se desfășoară în cadrul subdiviziunilor teritoriale ale ASP.

Prin urmare, permisele de conducere eliberate în localitățile din stânga Nistrului şi mun. Bender, nu sunt supuse evidenței în Sistemul informational automatizat „Registrul de stat al conducătorilor de vehicule” şi nu sunt eliberate de către ASP, fapt care denotă că persoanele care dețin asemenea acte nu dispun de dreptul de a conduce vehicule”, a comunicat instituția.

MAI a precizat că, potrivit Codului Contravențional, șoferii care sunt depistați la volan fără dreptul de a conduce riscă să fie îndepărtați de la conducerea vehiculului și să primească amendă de la 1 500 la 3 000 de lei.

Totodată, MAI a punctat că persoanele care dețin permise de conducere eliberate în localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender pot solicita echivalarea la normele naționale a dreptului de a conduce vehicule (înlocuirea permise moldovenești – NM). Acest lucru poate fi făcut după susținerea, în condițiile legislației naționale, a probelor teoretice și practice ale examenului la categoria/subcategoria solicitată.

Precizăm că, până la începutul anului 2025, permisele de conducere obținute în regiunea transnistreană puteau fi schimbate în permise moldovenești fără susținerea examenelor. Pe durata aplicării acestui mecanism, peste 40 000 de șoferi și-au schimbat permisele de conducere, ceea ce reprezintă, conform datelor Chișinăului, aproximativ jumătate din totalul conducătorilor de vehicule.

În urmă cu aproximativ o lună, după încetarea acestei practici, presa din stânga Nistrului a semnalat problema invalidității permiselor de conducere eliberate în regiunea transnistreană. Anterior, Chișinăul nu a oferit explicații detaliate în acest sens.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

calm.md

„Există o grabă, trebuie să fie un proces mai lung”. Directorul executiv CALM critică reforma administrației publice locale

O reformă este necesară, însă, în acest proces, trebuie să mergem treptat. În prezent, în procesul de reformă a administrației publice locale există o anumită grabă. Declarațiile au fost făcute de directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, la ediția din 17 februarie a emisiunii Rezoomat de la RealitateaTV. Potrivit lui Furdui, în Moldova deseori se vine cu comparații cu diferite țări, însă acestea mai întâi și-au rezolvat problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. „La noi punem căruța înaintea cailor”, a declarat Furdui.

„O reformă este necesară, cu siguranță. Întrebarea principală, în cazul dat, este: în ce direcție o luăm, cum facem reforma aceasta ca, cu adevărat, să ajungem la un model care să fie, în primul rând, agreat de marea majoritate, care să nu genereze tulburări, dezechilibre, un haos administrativ? Să fie o reformă care să nu aducă înrăutățirea situației cetățenilor”, a declarat Furdui.

Potrivit lui Furdui, „este foarte bine că secretarul general, Guvernul, a început consultări prealabile, cum motivează dumnealor, în vederea elaborării unui concept”. „Admitem că va fi prezentat acest concept, cum ni se promite, în luna martie. Va exista timp pentru a fi consultat serios? Sunt întrebări, pentru că noi vedem că există o anumită grabă. Există un calendar că până în iunie trebuie finalizat, practic, procesul”, a menționat el.

Directorul executiv al CALM a spus că, în acest proces, trebuie „să mergem treptat”, să fie „un proces mai lung, mai clar, mai explicativ pentru cetățeni”. „Primul mit că: UE ne cere nouă reforma administrativ-teritorială. Cel mai mare neadevăr. (…) Pentru că, la nivelul UE, reforma administrației și modul cum e organizată administrația publică, inclusiv teritorială, nu este în competența UE. (…) Mi se pare că e un mit foarte periculos, pentru că, în cazul când apar probleme, cei care pedalează pe ideea că UE ne impune nouă această reformă și noi trebuie, în grabă, să o facem, e o mare greșeală strategică. (…) Ulterior, insuccesul sau anumite probleme legate de această reformă vor fi pur și simplu asociate cu UE. Vă închipuiți cum asta, mai departe, o să influențeze atitudinea oamenilor asupra acestui proces?”, a adăugat Furdui.

Furdui a mai spus că „la noi, deseori, se vine cu comparații cu diferite țări”. „Se dă exemplu, deseori, a Estoniei. (…) Dar, stă știe lumea că, înainte ca ei să facă reformele, au parcurs o etapă destul de lungă de timp. Nu într-un an au făcut-o, nu în doi ani. Doi, au primit cel puțin 20 de miliarde numai din partea Uniunii Europene, plus la asta cam tot atât au primit de la prietenii lor din Țările Nordice. Au rezolvat, în mare parte, problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. După asta, au ajuns la concluzia aceasta. (…) La noi punem căruța înaintea cailor. Noi, înainte ca să creăm niște servicii minime/elementare, noi zicem invers: dintâi facem reforme și, după asta, o să fericim oamenii”, a declarat Furdui.

***

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a declarat că procesul se va desfășura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. Acesta a spus că „e normal să existe îngrijorări” și că „de aceea, este atât de important să facem aceste schimbări împreună”. Conceptul urmează să fie prezentat către începutul lunii martie, iar implementarea s-ar putea produce toamna.

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Reamintim, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: