„Nu este important dacă au fost acolo bani sau nu”. Stoianoglo, întrebat de Sandu despre „kuliok-ul lui Dodon”

Pretendenta la un nou mandat prezidențial Maia Sandu l-a întrebat pe fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, candidatul susținut de PSRM la scrutin, dacă își menține „afirmația că în „kuliok-ul” dat de Plahotniuc lui Dodon au fost bani”. Stoianoglo a declarat că Sandu „permanent confundă atribuțiile președintelui și a procurorului”. Totodată, el a adăugat că „nu este important dacă au fost acolo bani sau nu”. 

„Dodon și PSRM v-au înaintat la funcția de președinte și în acest sens vreau să vă întreb dacă vă mențineți afirmația că în „kuliok-ul” dat de Plahotniuc lui Dodon au fost bani?”, a fost întrebarea Maiei Sandu pentru Alexandr Stoianoglo.

„Doamna președinte, cu regret dumneavoastră confundați permanent funcțiile sau atribuțiile președintelui și a procurorului. Procurorii trebuie să investigheze dosarele penale pe cazurile respective. Dosarele penale nu pot fi pornite pe baza declarațiilor politice sau pe baza comenzilor politice, practici care sunt aplicate în timpul actual. Dosarele penale se pornesc numai pe baza probelor suficiente car pot sta la baza bănuielilor rezonabile. Deciziile în privința oamenilor, invinuiților, o adoptă numai procurorii. Acum despre bani, nu este important dacă au fost acolo bani sau nu. Este important că dosarul la baza căruia a fost pornită așa numitul „kuliok”… a fost pornit ilegal. Toate acțiunile operative care au fost făcute… au fost făcute în afara procesului penal și este ilegal și nu pot fi folosite ca dovadă. Mai mult ca atât sunt sigur că anume la comanda dumneavoastră acest dosar a fost investigat și expediat în instanța de judecată”, a răspuns Stoianoglo.

În reacție, Sandu a menționat că „într-adevăr, procurorii trebuie să se ocupe de aceste cazuri” și a adăugat: „Și asta este întrebarea: ce ați făcut dumneavoastră pe perioada cât ați fost procuror general? Acum dumneavoastră spuneți că nu contează ce a fost în sacoșa ceea. Tot dumneavoastră ați spus mai devreme într-un interviu că nu contează ce era în conturile din Bahamas, care veneau să finanțeze Partidul Socialiștilor. Eu mă întreb ce înțelegeți dumneavoastră prin democrație, dacă considerați că finanțările venite din afară, finanțările ilegale pentru partide politice, pentru campanii electorale, nu sunt elemente importante. La ce reduceți dumneavoastră democrația?”. Stoianoglo nu a oferit un răspuns.

***

În mai 2022, pe numele președintelui socialist a fost deschis un dosar penal în baza înregistrării care-l arată pe Igor Dodon primind o sacoșă neagră de la fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 de mii și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării Plahotniuc să finanțeze PSRM. Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov plăteau bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Imaginile video de la întâlnirea din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care liderului ex-Partidului Democrat din Moldova îi dă fostului șef de stat o pungă au fost trimise la expertiză, conform unei decizii luate de Cutea Supremă de Justiție la sfârșitul lunii februarie. Totuși expertiza va începe abia în luna martie a anului 2025. Asta pentru că la Centrul de expertiză „există un rând, care trebuie respectat”. Detalii AICI.

Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Cu referire la imaginile video de la întâlnirea dintre Dodon și Plahotniuc, fostul procuror general Alexandr Stoianglo declara în decembrie 2020 că nu este o probă concludentă pentru inițierea unui dosar penal. Totodată, el declara că Dodon ar trebui taxat prin instrumente politice. Detalii AICI. În septembrie 2021, scrie știri.md, Stoianoglo – întrebat ce, totuși, s-ar afla în acel „kuliok” – declara că, cel mai probabil, este vorba de o sumă de bani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: