„Nu este important dacă au fost acolo bani sau nu”. Stoianoglo, întrebat de Sandu despre „kuliok-ul lui Dodon”

Pretendenta la un nou mandat prezidențial Maia Sandu l-a întrebat pe fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, candidatul susținut de PSRM la scrutin, dacă își menține „afirmația că în „kuliok-ul” dat de Plahotniuc lui Dodon au fost bani”. Stoianoglo a declarat că Sandu „permanent confundă atribuțiile președintelui și a procurorului”. Totodată, el a adăugat că „nu este important dacă au fost acolo bani sau nu”. 

„Dodon și PSRM v-au înaintat la funcția de președinte și în acest sens vreau să vă întreb dacă vă mențineți afirmația că în „kuliok-ul” dat de Plahotniuc lui Dodon au fost bani?”, a fost întrebarea Maiei Sandu pentru Alexandr Stoianoglo.

„Doamna președinte, cu regret dumneavoastră confundați permanent funcțiile sau atribuțiile președintelui și a procurorului. Procurorii trebuie să investigheze dosarele penale pe cazurile respective. Dosarele penale nu pot fi pornite pe baza declarațiilor politice sau pe baza comenzilor politice, practici care sunt aplicate în timpul actual. Dosarele penale se pornesc numai pe baza probelor suficiente car pot sta la baza bănuielilor rezonabile. Deciziile în privința oamenilor, invinuiților, o adoptă numai procurorii. Acum despre bani, nu este important dacă au fost acolo bani sau nu. Este important că dosarul la baza căruia a fost pornită așa numitul „kuliok”… a fost pornit ilegal. Toate acțiunile operative care au fost făcute… au fost făcute în afara procesului penal și este ilegal și nu pot fi folosite ca dovadă. Mai mult ca atât sunt sigur că anume la comanda dumneavoastră acest dosar a fost investigat și expediat în instanța de judecată”, a răspuns Stoianoglo.

În reacție, Sandu a menționat că „într-adevăr, procurorii trebuie să se ocupe de aceste cazuri” și a adăugat: „Și asta este întrebarea: ce ați făcut dumneavoastră pe perioada cât ați fost procuror general? Acum dumneavoastră spuneți că nu contează ce a fost în sacoșa ceea. Tot dumneavoastră ați spus mai devreme într-un interviu că nu contează ce era în conturile din Bahamas, care veneau să finanțeze Partidul Socialiștilor. Eu mă întreb ce înțelegeți dumneavoastră prin democrație, dacă considerați că finanțările venite din afară, finanțările ilegale pentru partide politice, pentru campanii electorale, nu sunt elemente importante. La ce reduceți dumneavoastră democrația?”. Stoianoglo nu a oferit un răspuns.

***

În mai 2022, pe numele președintelui socialist a fost deschis un dosar penal în baza înregistrării care-l arată pe Igor Dodon primind o sacoșă neagră de la fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 de mii și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării Plahotniuc să finanțeze PSRM. Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov plăteau bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Imaginile video de la întâlnirea din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care liderului ex-Partidului Democrat din Moldova îi dă fostului șef de stat o pungă au fost trimise la expertiză, conform unei decizii luate de Cutea Supremă de Justiție la sfârșitul lunii februarie. Totuși expertiza va începe abia în luna martie a anului 2025. Asta pentru că la Centrul de expertiză „există un rând, care trebuie respectat”. Detalii AICI.

Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Cu referire la imaginile video de la întâlnirea dintre Dodon și Plahotniuc, fostul procuror general Alexandr Stoianglo declara în decembrie 2020 că nu este o probă concludentă pentru inițierea unui dosar penal. Totodată, el declara că Dodon ar trebui taxat prin instrumente politice. Detalii AICI. În septembrie 2021, scrie știri.md, Stoianoglo – întrebat ce, totuși, s-ar afla în acel „kuliok” – declara că, cel mai probabil, este vorba de o sumă de bani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: