Cea mai frecventă complicație în cazul coronavirusului este pneumonia. În același timp, la multe persoane, ea decurge în mod asimptomatic. Ftiziopulmonologul Svetlana Sârcu a povestit pentru NM, există vreo diferență dintre pneumonia obișnuită și cea care apare în cazul coronavirusului, de ce aceasta ar putea să nu fie observată, ce simptome ar trebui să fie motiv de îngrijorare, prin ce este periculoasă această pneumonie și dacă ea are urmări pentru toată viața.
Pneumonia obișnuită și pneumonia în cazul coronavirusului – este una și aceeași?
Pneumonia în cazul infecției cu coronavirus nu este o pneumonie propriu-zisă. Este mai degrabă o pneumonită, adică o stare a plămânilor în care este afectat țesutul interstițial, iar în vasele plămânilor se formează cheaguri (țesutul interstițial – țesutul conjunctiv care este principalul element structural al ficatului, rinichilor, plămânilor, pancreasului și glandei tiroide). În cazul unei pneumonii obișnuite, sunt afectate alveolele pulmonare. Dar și în cazurile complicate ale pneumoniei provocate de coronavirus ar putea fi afectate alveolele.
În cazul infectării cu coronavirus, riscă să se îmbolnăvească de pneumonită în special cei din grupurile de risc: persoanele care au depășit vârsta de 63 de ani și cele care suferă de diabet zaharat, de bolile cronice ale organelor și bolile autoimune. La fel, riscul de a dezvolta pneumonită este mare pentru fumători. Aceasta însă nu garantează că pneumonita nu va putea fi depistată la o persoană tânără, fără boli cronice – astfel de cazuri au fost. Și nu există niciun fel de profilaxie în acest caz.
Aproximativ fiecare al cincilea bolnav de coronavirus poate dezvolta pneumonită.
Cum se manifestă pneumonita?
Adesea pneumonita poate decurge în mod asimptomatic. Când a izbucnit focarul de coronavirus pe nava de croazieră Diamond Princess, simptomele nu s-au manifestat la o jumătate dintre cei care s-au contaminat. Însă ei au fost investigați, s-a făcut tomografia computerizată. Mulți au fost diagnosticați cu pneumonită, deși ei nu aveau febră, tuse ori dispnee. Pneumonita nu s-a răsfrânt nicicum asupra stării de sănătate a acestor oameni.
În Moldova nu se efectuează tomografia computerizată în masă, pentru că această procedură este foarte costisitoare și sunt puține aparate. Dacă totuși noi i-am testa pe toți cei „asimptomatici”, cred că rata celor bolnavi de pneumonită ar fi foarte mare. Dar nu există necesitatea de a-i testa: sunt foarte multe cheltuieli, pacienții obțin o doză de iradiere. Pentru majoritatea pacienților, pneumonita nu este periculoasă.
Dar unii dezvoltă o formă complicată.
Dacă pneumonita se dezvoltă într-o formă mai complicată, ea este însoțită de simptome aproape întotdeauna. Dacă pacienții se tratează la domiciliu, eu le spun mereu să monitorizeze atent starea lor de sănătate. Simptomul care poate demonstra prezența pneumonitei este febra mai mare de 38ºC sau mai mică de 36ºC, dacă aceasta se menține mai mult de cinci zile. Alte manifestări – dispnee în timpul somnului, tuse uscată severă, durere în piept și dureri puternice de cap, distonia (oscilații bruște ale tensiunii arteriale), aritmia.
Apropo, există studii noi, care susțin că printre pacienții contaminați cu coronavirus, cu temperatura mai mică de 36ºC, nivelul mortalității este mult ma înalt decât printre pacienții cu temperatura mai mare de 38ºC.
În cazuri rare, în ziua a șasea ori a șaptea din momentul manifestării simptomelor, în organism ar putea avea loc o „furtună de citokine”: reacție autoimună neadecvată la virus, atunci când imunitatea atacă celulele și țesutul propriului organism. Este greu de presupus, la cine va fi o asemenea reacție. Din această cauză, este dificilă efectuarea vreunei profilaxii a pneumonitei. „Furtuna de citokine” poate determina decesul pacientului, pentru că aceasta provoacă probleme cardiace și sindromul de detresă respiratorie acută.
Cum se fac investigațiile și tratamentul pneumonitei?
Dacă pacientul care urmează tratament împotriva coronavirusului la domiciliu este suspectat de pneumonie, el este spitalizat. La spital, în afară de monitorizarea simptomelor – temperatura corpului, respirația și saturația pulmonară, pacientului ar putea să i se facă și analiza generală și biochimică a sângelui, care pot indica schimbări negative în organism. Însă acest lucru nu este întotdeauna reprezentativ: sunt și cazuri când chiar și la pacienții în stare gravă rezultatele analizelor de sânge sunt normale. Aceasta este încă o particularitate a noului virus.
La fel, în spital, sunt investigați plămânii pacientului. Cel mai adesea, în Moldova, investigația cutiei toracice a pacientului cu pneumonită este efectuată cu ajutorul radiografiei, deși în cazul coronavirusului această metodă este mai puțin veridică decât tomografia computerizată. Problema constă în faptul că tomografia este o investigație foarte costisitoare. Tomografia este efectuată doar pentru pacienții din staționar, care sunt în stare foarte gravă, pentru diagnosticul diferențiat.
Radiografia poate fi efectuată până la șase-opt ori pe an. Iar iradierea în cazul tomografiei computerizate obișnuite se echivalează cu 50 de imagini roentgen făcute consecutiv.
Dacă pacientului i se depistează pneumonită, i se pot indica antibiotice, pentru că cel mai adesea, inflamația este bacteriană virală. Acest lucru îl determină medicul, în baza simptomelor clinice și a analizelor.
Ar putea pneumonita să aibă urmări pentru toată viața?
Cel mai adesea, pneumonita decurge fără consecințe asupra organismului. Însă în cazurile mult mai grave există probabilitatea că după însănătoșire, pacientul rămâne cu probleme ale sistemului respirator. Este din cauza că pneumonita poate provoca apariția adeziunilor pleurale în plămâni, care vor împiedica plămânii să-și schimbe forma în timpul inspirației și expirației. La fel, după pneumonită, ar putea să se formeze fibroza – modificări cicatriciale în locurile în care a existat inflamație.
