Justiție

„Nu i s-a permis să plece”. Litvinenco susține că Stoianoglo a fost împiedicat să demisioneze

Stela Untila
| 19 noiembrie, 2021
08:40

Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, ar fi avut intenția de demisiona, însă nu i s-ar fi permis. Declarația a fost făcută de către ministrul justiției, Sergiu Litvinenco, în cadrul ediției din 18 noiembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, citat de IPN. Litvinenco a precizat că evaluarea activității lui Stoianoglo va continua chiar și în cazul în care Stoianoglo ar renunța la funcția de șef al Procuraturii Generale.

Litvinenco spune că în luna decembrie comisia de evaluare va veni cu un raport final privind activitatea lui Stoianoglo.

„Stoianoglo ar fi vrut să plece, dar nu i s-a permis de către un personaj care nu este acum în Republica Moldova. Dacă Stoianoglo demisionează în momentul în care evaluarea este deja inițiată, ea trebuie să fie finalizată, chiar dacă subiectul evaluat nu va avea vreo funcție în Procuratură pentru viitor, pentru a stabili niște standarde ale activității procurorului general ar trebui ca evaluarea să fie dusă la bun sfârșit”, a spus Sergiu Litvinenco, fără să precizeze cine este „persoana” la care se referă.

Potrivit ministrului justiției, dacă membrii comisiei de evaluare vor oferi calificativul „nesatisfăcător” activității procurorului general suspendat, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va propune șefului statului demiterea acestuia. Totuși, nu este cert, dacă imediat după anunțarea vacanței funcției va fi organizat sau nu concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Generale.

„Conform legii, evaluarea trebuie să fie finalizată în 30 de zile de la data constituirii comisiei. Comisia, cel mai probabil, va fi constituită luni. Respectiv, 30 de zile începând cu ziua de luni. În a doua parte a lunii decembrie, evaluarea ar trebui finalizată. În momentul în care funcția devine vacantă, CSP poate iniția concursul sau CSP poate decide ca să fie continuat interimatul. Ambele opțiuni sunt valabile și legale”, a mai spus Sergiu Litvinenco.

Potrivit unui proiect de modificare a legii cu privire la Procuratură, lista criteriilor de eligibilitate pentru candidații la funcția de procuror general și șefi ai procuraturilor specializate, urmează a fi extinsă. Astfel, la șefia celor 3 instituții vor putea pretinde, inclusiv, cetățenii ai Republicii Moldova care activează în străinătate.

„Această modificare extinde cercul de persoane care ar putea fi eligibile pentru aceste 3 poziții, când vor fi inițiate concursurile. În cazul Procuraturii Anticorupție, oferirea posibilității ca persoanele din afară să fie șefi la Anticorupție a fost o chestiune negociată de Guvern cu reprezentanții FMI. A fost o astfel de recomandare din partea Fondului”, a mai spus ministrul justiției.

***

În cadrul ediției din 11 noiembrie a emisiunii „Puterea a patra” de la N4. Olesea Stamate a mai declarat că, dacă Alexandr Stoianoglo va demisiona din funcția de procuror general, evaluarea activității sale de către o Comisie specială ar putea să nu mai aibă loc. În acest caz, decizia ar urma să fie luată de către președinta țării, care a inițiat procedura și de către Consiliul Superior al Procurorilor.

„Probabil, evaluarea poate să continue, dacă a început deja, ca să livreze un raport. Dar asta depinde de cei care au inițiat evaluarea. Dacă vor considera că, în momentul în care dumnealui și-a dat demisia, nu mai este necesară evaluarea, probabil vor opri exercițiul de evaluare”, a declarat Stamate.

Potrivit legii, comisia care va evalua activitatea procurorului general suspendat este creată din 5 membri, propuși de către președintele Republicii Moldova, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și un reprezentant al Procurorului General. CSM deja a delegat-o pe Lidia Bulgac, fost președinte interimar al Curții de Apel Chișinău, în cadrul acestei comisii.

***

Alexandr Stoiangolo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie. În aceiași zi, a fost reținut pentru 72 de ore.

Pe numele său a fost inițiat un proces penal pe mai multe capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea acțiunilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața unor organe competente. Stoianoglo susține că nu există probe împotriva sa și că dosarul ar fi unul politic.

demisie, litvinenco, să plece, stoianoglo, top

Știri similare

Viață

Restricții de circulație în centrul Chișinăului: care este traseul troleibuzelor și autobuzelor

Politică

Turul doi al alegerilor locale noi: se aleg primarii în trei localități, inclusiv la Orhei și Taraclia

Politică

„Criza din martie a arătat cât de mult contează solidaritatea”: Sandu și Munteanu, de Ziua Nistrului

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
14:17

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.

Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.

Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.

În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.

„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.

***

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.

Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării.

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului.

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.