captură foto

(VIDEO) De ce evaluarea activității lui Stoianoglo a început înainte de finalizarea dosarului penal? Explicația Olesei Stamate

Decizia președintei țării de a cere Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) inițierea procedurii de evaluare a activității lui Alexandr Stoianoglo, în calitate de procuror general, are loc acum, întrucât dosarul penal al procurorului general suspendat poate dura prea mult. Opinia aparține președintei Comisiei Juridice a Parlamentului, deputatei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate și a fost exprimată în cadrul ediției din 11 noiembrie a emisiunii „Puterea a patra” de la N4. Olesea Stamate a mai declarat că, dacă Alexandr Stoianoglo va demisiona din funcția de procuror general, evaluarea activității sale de către o Comisie specială ar putea să nu mai aibă loc. 

Întrebată de către moderator din ce motiv evaluarea activității lui Stoianoglo a început înainte de finalizarea dosarului penal în care este vizat, Olesea Stamate a răspuns: „Aceste dosare pot să dureze destul de mult în timp. Eu sper că nu vor dura foarte mult. Din păcate, avem experiențe când dosarele durează 5-7 ani și asta este grav. Înțeleg în dosarele foarte complicate, dar sunt dosare relativ simple și sunt tergiversate de organele de anchetă”.

Deputata PAS a mai spus că, în cazul în care Stoianoglo va demisiona din funcția de procuror general, evaluarea activității sale ar putea fi sistată. În acest caz, decizia ar urma să fie luată de către președinta țării, care a inițiat procedura și de către Consiliul Superior al Procurorilor. „Probabil, evaluarea poate să continue, dacă a început deja, ca să livreze un raport. Dar asta depinde de cei care au inițiat evaluarea. Dacă vor considera că, în momentul în care dumnealui și-a dat demisia, nu mai este necesară evaluarea, probabil vor opri exercițiul de evaluare”.

În ceea ce privește dosarul lui Stoianoglo, Olesea Stamate a menționat că, din punctul său de vedere, „unele din acele informații chiar merită verificate minuțios”.

„Anumite capete de acuzare le-aș vedea adiționale la, nu ai fi putut merge doar cu ele, probabil”, a precizat deputata PAS.

Alexandr Stoiangolo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie. În aceiași zi, a fost reținut pentru 72 de ore.

Pe numele său a fost inițiat un proces penal pe 4 capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea acțiunilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața unor organe competente. Pe 8 octombrie, la expirarea termenului de 72 de ore de la reținerea sa, judecătorii au decis plasarea acestuia în arest la domiciliu. Stoianoglo susține că nu există probe împotriva sa și că dosarul ar fi unul politic. Avocații săi au depus o solicitare privind eliberarea sa, în timp ce procurorii au cerut plasarea acestuia în detenție în penitenciar. Ambele au fost respinse.

Pe 3 noiembrie, judecătorul a dispus prelungirea termenului de arest la domiciliu în cazul lui Stoianoglo. Pe 4 noiembrie, președinta țării Maia Sandu a transmis CSP-ului o sesizare prin care a cerut evaluarea activității lui Stoianoglo.

În conformitate cu procedura de evaluare, Consiliul Superior al Procurorilor examinează raportul comisiei de evaluare a performanțelor Procurorului General. În rezultatul examinării, Consiliul Superior al Procurorilor adoptă o hotărâre cu privire la acordarea unuia din următoarele calificative: ”excelent”, ”bine”, ”nesatisfăcător”.

În cazul adoptării hotărârii privind acordarea calificativului ”nesatisfăcător”, Consiliul Superior al Procurorilor propune Președintelui Republicii Moldova eliberarea din funcție a Procurorului General.

Evaluarea performanțelor Procurorului General se va efectua de comisia specială, în baza unui Regulament. Această procedură nu va putea avea loc mai des decât o data în an.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: