Rețelele de socializare au devenit una dintre sursele de informații despre războiul din Ucraina. Locuitorii orașelor ucrainene povestesc, ce se întâmplă la ei, scriu despre bombardamente, ajutoarele umanitare și despre problemele cu care se confruntă. NM prezintă câteva istorii publicate pe Facebook de către locuitori din Mariupol, Harkov, Izium și alte orașe care se află în zona acțiunilor militare.
Mariupol
Cum trăiește Mariupol, oraș în care luptele violente continuă deja de trei săptămâni – povestește pe Nadejda Suhorukova. Ea scrie că acum, viața în oraș „mocnește în subsoluri”: „Seamănă cu o lumânare în nișa noastră din subsol. O mișcare sau o boare de vânt – și se va face întuneric. Încerc să plâng, dar nu pot. Mi-i milă de mine, de rudele mele, de soțul meu, de vecini, de prieteni. Revin în subsol și ascult scrâșnetul respingător de metale. Au trecut două săptămâni, iar eu nu mai cred că a fost cândva o altă viață”.
Nadejda mai scrie că în pauzele dintre bombardamente, iese din subsol ca să-și plimbe cățelul. Orașul e tăcut și pustiu: „Ziua stau afară, iar în jur – liniște de mormânt. Nu sunt nici mașini, nici voci, nici copii, nici bunicuțe pe bănci. Chiar și vântul a murit. De fapt, sunt câțiva oameni. Stau întinși lângă bloc și în parcare, acoperiți cu haine groase. Nu vreau să mă uit spre ei. Mi-i teamă că voi vedea vreun cunoscut”.
Nadejda mai povestește că în jur, sunt blocuri distruse. Blocul lor este unicul care a rezistat: „Obuzele l-au atins de două ori de, tangențial, în unele apartamente s-au spart geamurile, dar blocul aproape că nu a fost afectat și chiar pare un norocos, spre deosebire de celelalte blocuri”, scrie femeia. Nadejda este sigură că va muri în curând: „În acest oraș, toți asunt cu gândul că ar putea muri în orice clipă”. Femeia i-a îndemnat pe toți să povestească despre ceea ce se întâmplă în Mariupol: „Să știe toți că oamenii pașnici sunt uciși în continuare”.
Harkov
Alexandr Kolb este din orașul Harkov. El postează pe Facebook despre fiecare zi de război. „Suntem iarăși în subsol. Ieri, după amiază și până vineri, la ora opt dimineața, a fost liniște. M-am trezit din cauza unei explozii puternice. Din cealaltă parte a orașului, o bombă a zburat în clădirea Institutului de Administrare Publică din Harkov. Un fel de simbolism din partea salvatorilor noștri […] În pofida acestor bombardamente, văd schimbări spre bine. Cu cât sunt mai puține bombardamente, cu atât atmosfera e mai liniștită. Înainte, ne speriau cu regularitate, acum ne deranjează mai puțin, dar cu ceva mai mare”, scrie Alexandr.
El menționează că treptat, Harkov s-a adaptat treptat la astfel de condiții de viață: „O vecină care, acum câteva zile, a fugit cu noi, panicată, astăzi mergea liniștită prin curte și vorbea la telefon. Un comportament tipic pentru un orășean din Harkov la mijlocul lunii martie. Cineva se plimbă cu cățelul, altcineva merge după pâine. Viața continuă, în ciuda exploziilor și a tuturor urgiilor războiului”.
Alexandr Kolb scrie că în Harkov se aduc multe ajutoare umanitare. El participă personal la descărcarea acestora. Bărbatul consideră că „salvatorii” (așa numește el armata rusă) nu mai știu ce să facă: „Acționează ca o maimuță cu grenada în mână. Tactica – să îngroape orașul cu artileria. Numai că aceasta e o prostie, dar și munițiile sunt pe sfârșite. În ultimele două săptămâni nu au propus nimic nou. Cred că prezența noastră este foarte aproape. Frumoasă, puternică. Și în acest caz, nu vom avea compromisuri”.
Herson
Internauta Xenia Mașkova, administratorul grupului „Herson și împrejurimile: știri non-stop 2.0”, a publicat o postare despre viața Ianei Lebedeva, atletă din Herson, medaliată cu argint la Jocurile Paralimpice din Tokyo. Xenia a recunoscut că este nevoită să economisească produsele alimentare: „Încercăm să fierbem supe, ciorbe, ceva mai simplu. Economisim câte puțin. Acum nu ne antrenăm, afară a fost frig. Dacă vremea se va îmbunătăți puțin, vom ieși, vom face câte ceva în curte, ne vom ocupa de treburile casei, dacă ne va permite situația”. Xenia susține că voluntarii îi ajută cu produse alimentare și medicamente. Iar în ce privește telefonia, sunt perturbări: de câteva ori, nu a fost nici telefonie mobilă, nici internet. „Iar alături e Ahtîrki, unde acum se duc lupte. Este bombardat în fiecare zi. Am rude acolo. În primele zile, a fost foarte greu, plângeam, ne făceam griji. Acum, comunicăm în fiecare zi”, scrie Xenia.
Sumî
În grupul de pe Facebook Суми — найкраще місто у світі („Sumî – cel mai frumos loc din lume”), se scrie despre ajutoarele umanitare care sunt aduse în Sumî. Însă există problema privind transportarea, pentru că cele mai multe drumuri sunt controlate de trupele rusești: „Zilele acestea, „rașiștii” au atacat mașina unor antreprenori care transportau pâine. De aceea ajutoarele pleacă acum acolo unde sunt drumuri sigure. Însă forțele armate ale Ucrainei și apărarea teritorială fac tot posibilul pentru ca astfel de drumuri să fie cât mai multe. Și toți cei care au nevoie, să poată primi produse de primă necesitate”.
Cernigov
Iulia Murașko, locuitoare a orașului Cernigov, povestește: „25 de zile tensionate, reci, flămânde, îngrozitoare, orașul este bombardat din artileria inamicului, se lansează rachete și din avioane se aruncă bombe. Acestea nu sunt niște cazuri singulare, este o ștergere sistematică a orașului nostru de pe fața pământului”.
Iulia spune că în Cernigov nu există nici lumină, nici apă, iar încălzire este doar în câteva blocuri: „Oamenii aprind ruguri în blocuri pentru a-și găti mâncare”. O localnică scrie că în timp ce oamenii stăteau în rând la pâine și apă, cel puțin 30 de persoane civile și-au pierdut viața, iar orașul se apropie de o catastrofă umanitară: „Ce mai vreți să auziți despre Cernigov? În special, aceasta se referă la orașele în care sunetul sirenei este doar ceva iritant. Noi știm că în timpul alarmei, cel mai îngrozitor lucru este vuietul avionului inamicului”.
Izium
Despre situația complicată din Izium scrie Veronica Dziuba, locuitoare a acestui oraș. Ea povestește că în oraș nu este apă, gaz, energie electrică și adesea apar probleme de telefonie. Femeia menționează că situația nu este doar critică, ci dezastruoasă: „Orașul Izium din regiunea Harkov este asediat de militarii ruși. Cu toate acestea, voluntarii reușesc să ajungă în unele zone ale orașului și să evacueze locuitorii de acolo. Ajutoarele umanitare nu pot ajunge în Izium, iar voluntarii au fost atacați cu focuri de arme”. Veronika mai spune că se vorbește chiar și despre atacuri asupra autobuzelor care evacuează persoane civile.
Cele mai multe case din oraș sunt distruse: „Nu este nimic, orașul chiar este distrus, sunt distruse blocurile cu multe etaje, sunt distruse casele private din sectorul privat. Pot spune că aproape 80% din fondul locativ al orașului Izium, din organizațiile locativ-comunale și alte întreprinderi sunt distruse. Acestea nu există fizic. Rușii au bombardat totul”.
Veronika Dziuba a mai spus că a încercat să-l informeze pe președintele Ucrainei Volodimir Zelenski despre situația din Izium, însă mesageria acestuia este închisă și el nu primește mesaje. Femeia i-a îndemnat pe toți să distribuie informațiile despre situația din Izium.
