facebook/Victor Chironda

„Nu se poate conduce de emoții și frustrări personale”. Reacția arhitectului-șef al capitalei la acuzațiile viceprimarului Chironda

Arhitectul-șef al municipiului Chișinău Svetlana Dogotaru a venit cu o reacție după ce viceprimarul Victor Chironda a solicitat inițierea unei anchete de serviciu pe numele acesteia. Într-un comunicat de presă publicat pe 16 iunie de Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare, Dogotaru l-a acuzat pe Chironda de manipulare a opiniei publice și că „ar urmări să fie inclus pe lista vreunui partid cu șanse de a accede în parlament”.

„Legea autorizării lucrărilor în construcții este foarte explicită la capitolul emiterii autorizațiilor de desființare a construcțiilor. Încercarea de a pune condiții, altele decât prevede legislația, nu este altceva decât manipulare a opiniei publice. Emitentul autorizațiilor nu se poate conduce de emoții și frustrări personale, ci strict de prevederile legii, care interzice impunerea oricăror condiții sau solicitare de acte suplimentare, neprevăzute de lege. Emiterea autorizațiilor de construire/desființare nu este un proces discreționar al arhitectului-șef, dar nici al viceprimarului, oricât de multe conferințe nu ar face și oricâte adresări la CNA nu ar înainta”, a declarat Svetlana Dogotaru.

Reacția vine după ce, în ajun, viceprimarul capitalei Victor Chironda i-a solicitat primarului general, Ion Ceban, să inițieze o anchetă de serviciu în privința Svetlanei Dogotaru, arhitectul-șef al municipiului Chișinău și șefa Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare. Acesta a acuzat-o de lipsă de profesionalism în contextul dezbaterilor privind demolarea Hotelului Național. Chironda susține că Dogotaru ar permite beneficiarului „să încalce procedurile de elaborare a documentației de urbanism și să inducă în eroare primarul și viceprimarii care trebuie să semneze actele permisive”.

De cealaltă parte, arhitectul-șef al capitalei a dat asigurări să toate neconformitățile din proiect se vor înlătura și că urmează expertize, „în caz de necesitate”.

„Doar că toate acestea se fac în regim de lucru, nu în show-uri televizate. Oricum, faptul că s-au făcut publice defecțiunile proiectului e doar spre bine, or, nu facem nimic pe ascuns. Consider că adresările viceprimarului la CNA, pentru a-și fundamenta deciziile de a semna actele pentru care este atribuit cu competențe, reprezintă o lipsă de cunoștință a procesului de lucru, pentru care este angajat”, a menționat aceasta și a l-a acuzat pe Chironda că, de fapt, ar urmări să ajungă deputat.

„Notele informative, pe care le-am făcut la subiect, nu sunt secrete, pot fi solicitate de la Primărie. În general, această conferință o văd drept una de sorginte politică, o încercare de a primi o ofertă pe lista vreunui partid cu șanse de a accede în Parlament. Acolo e mult mai interesant decât la Primărie, unde trebuie să muncești mai mult decât să vorbești”, a conchis Dogotaru.

Primarul capitalei Ion Ceban a declarat că va comenta situația creată în zilele care urmează, întrucât, în prezent, efectuează o vizită oficială în România.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: