O femeie transgender a câștigat, în premieră, titlul de Miss Nevada. Modelul Kataluna Enriquez, de 27 de ani a învins 21 de concurente și urmează să reprezinte statul la concursul miss SUA, informează NBC News.
Kataluna Enriquez s-a născut în Filipine și s-a mutat în SUA, împreună cu părinții, când avea 10 ani. În 2016, aceasta a început să participe la concursuri de frumusețe, până când juriul a aflat că este trangender.
„Mi s-au cerut documente, care în opinia mea, nu erau necesare, mi s-a cerut o scrisoare de la medicul meu”, a povestit aceasta și a precizat că „a fost o experiență umilitoare”.
De atunci, tânăra a câștigat mai multe concursuri de frumusețe: Queen California, Queen USA 2016, Super Sireyna WWUSA, concursul internațional pentru transgenderi Queen of the Universe. Pe 27 iunie, ea a câștigat competiția Miss Silver State USA, care îi garantează participarea la concursul Miss USA.
Modelul a adresat un mesaj de mulțumire susținătorilor săi, precum și comunității LGBT și a felicitat membrii acesteia cu ocazia Pride Month.
Reforma anticorupție va fi revizuită, după ce Comisia de la Veneția a criticat proiectul PACCO? Ministrul justiției anunță instituirea unui grup de lucru
Un grup de lucru pe segmentul luptei împotriva corupției, instituit de Ministerul Justiției, analizează informațiile instituționale din domeniu și cel mai recent aviz al Comisiei de la Veneția, care critică proiectul de lege privind comasarea Procuraturii Anticorupție (PA) și PCCOCS și crearea unei noi structuri – PACCO. După ce se va ajunge la o concluzie, instituția va comunica propunerile sale privind abordarea necesară pentru a consolida combaterea corupției. Declarațiile au fost făcute de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, în data de 17 decembrie.
Vladislav Cojuhari a declarat că, în urmă cu două săptămâni, Ministerul Justiției a instituit prin ordin intern un grup de lucru pe segmentul luptei cu corupția. Potrivit lui, acesta este format din conducătorii organelor de drept.
Obiectivul grupului de lucru este îmbunătățirea cooperării dintre instituțiile responsabile de combaterea corupției.
„Analizăm astăzi, cu atenție deosebită, raportul Comisiei de la Veneția, cum ați menționat. Totodată, analizăm și ceea ce a avut loc din august 2023 – delimitarea acelor competențe dintre PA și CNA, cum aceasta s-a răsfrânt asupra eficienței”, a spus ministrul Justiției.
Întrebat cum vede Ministerul Justiției comasarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS, Cojuhari a spus: „Înainte să vedem sau să anticipăm, noi trebuie să analizăm. Asta este important. Astăzi avem un grup de lucru instituțional, avem acele recomandări ale Comisiei de la Veneția, avem informațiile necesare care vor fi integrate pe acest segment pe decuplare sau, cum spuneți, pe delimitarea competențelor între PA și CNA. (…) Noi am luat act, noi analizăm cu deosebită atenție acel raport (al Comisiei de la Veneția – n. r.). Totodată, avem și informațiile noastre instituționale. Și iată când integrăm toată chestia asta, când avem o concluzie și când vom avea clar proiectul sau ce modificăm, vă vom informa”.
Amintim că, pe 15 decembrie, Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului (DGI) a Consiliului Europei au prezentat un aviz comun asupra proiectului de lege privind Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Experții au avertizat că lichidarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS și crearea noii structuri – PACCO – riscă să blocheze dosarele de corupție și crimă organizată și să afecteze independența judecătorilor. Aceștia au constatat că reforma nu este justificată. Concluziile arată că nu există probe că PACCO ar putea îmbunătăți eficiența în combaterea corupției sau a infracțiunilor hibride, iar îndepărtarea procurorilor specializați ar putea, dimpotrivă, să slăbească aceste eforturi.
Ulterior, Ministerul Justiției și Parlamentul au comunicat că analizează avizul Guvernului privind proiectul de creare a PACCO și îl compară cu observațiile Comisiei de la Veneția. Instituțiile au mai precizat că decizia finală privind viitorul proiectului – „aparține autorului inițiativei”.
Proiectul de lege privind crearea PACCO a fost propus de guvernarea PAS în februarie 2025, după alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului precedent, care au fost marcate de corupere electorală și elemente de război hibrid. Documentul, înregistrat cu 29 de autori, nu era semnat însă și de trei deputați PAS din Comisia juridică, numiri și imunități: Olesea Stamate, Roman Roșca și Boris Popa. Inițiativa a generat un val de critici din partea procurorilor, experților în justiție și societății civile.
În pofida criticilor, proiectul a fost aprobat de Parlament în prima lectură, la începutul lunii februarie. Examinarea în lectura a doua a fost însă suspendată, până la emiterea avizului Comisiei de la Veneția.
