hotnews.ro

O judecătorie din Rusia a dispus arestarea în lipsă a unui jurnalist din România. Reacția corespondentului 

O judecătorie din regiunea rusească Kursk a emis mandat de arestare în lipsă pe numele jurnalistului român Mircea Barbu. Jurnalistul este acuzat că ar fi intrat ilegal pe teritoriul Rusiei, „venind de pe teritoriul Ucrainei”, pentru a realiza un reportaj din zona Kursk, relatează Europa Liberă România. Potrivit sursei, alături de alți jurnaliști străini, corespondentul HotNews a relatat din localitățile rusești în care soldații ucraineni au intrat, începând cu luna august. „Mă așteptam să existe reacții”, a comunicat jurnalistul din România. 

Mircea Barbu – fost jurnalist la Europa Liberă România – în prezent corespondent HotNews, este acuzat de departamentul de frontieră al FSB (serviciul secret al Federației Ruse) că ar fi intrat fără drept pe teritoriul Rusiei pentru a realiza un reportaj din zona Kursk.

„Cetăţeanul român Barbu Mircea, alături de persoane neidentificate, venind de pe teritoriul Ucrainei, a intrat pe teritoriul Federaţiei Ruse pentru a relata despre invazia, la 6 august 2024, a formaţiunilor armate ale Ucrainei […] pe teritoriul districtului Sudzhansky din regiunea Kursk din Federația Rusă”, se arată în decizia judecătorilor ruși, citați de agenția Interfax.

Alături de alți jurnaliști străini, Barbu a relatat din localitățile rusești în care soldații ucraineni au intrat, începând cu luna august.

Potrivit Interfax, FSB a deschis dosare pe numele a 14 jurnaliști străini la finele lunii august. Ei sunt acuzați că au intrat pe teritoriul Rusiei alături de armata ucraineană pentru a relata de la fața locului.

Pe 7 octombrie, mandate de arestare în lipsă au mai fost emise și pe numele jurnalistelor italiene Simone Traini și Stefania Battistini, iar pe 11 octombrie instanța l-a arestat în lipsă pe jurnalistul american Nick Payton Walsh. Arestarea în lipsă se poate transforma în încarcerare dacă jurnaliștii ar mai intra pe teritoriul Rusiei sau dacă statele lor de origine ar fi de acord cu extrădarea în fața justiției ruse.

Mircea Barbu a declarat pentru pentru sursa citată că nu știa că autoritățile din Rusia au cerut arestarea sa în lipsă, însă „având în vedere climatul actual, nu este o surpriză”: „Mă așteptam să existe reacții din partea autorităților, mai ales având în vedere că am relatat despre situația din Kursk fără să ascund că am făcut acest lucru de la fața locului. Este un semn clar că munca jurnaliștilor este monitorizată și, în multe cazuri, ostilă Kremlinului”.

Jurnalistul român crede că includerea sa de către Rusia pe o listă de persoane căutate internațional pentru simplul fapt că a relatat despre situația frontului în Kursk „spune multe despre cum autoritățile ruse gestionează informațiile despre acest război”: „E o încercare de intimidare, dar nu mă va opri din a-mi face meseria. Inclusiv în Ucraina, din prima linie, așa cum am făcut-o și până acum”.

„Voi continua să urmăresc și să relatez de pe teren”, a spus Mircea Barbu. „Dacă asta înseamnă că va trebui să călătoresc cu mai multă atenție la siguranța mea personală și amprenta digitală cât sunt pe teren, atunci voi face asta. De oprit, cu siguranță n-o să mă opresc doar pentru că rușii vor asta”, a conchis jurnalistul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„În țară, în general, nu există nevoie de a construi școli noi”: Cum explică ministrul Dan Perciun

Republica Moldova nu are resurse pentru a construi școli noi. Totodată, în general, nu există asemenea necesitate. Este necesar de a renova infrastructura existentă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, într-un interviu pentru Cu sens, publicat pe 22 februarie. Potrivit ministrului, infrastructura este subutilizată și obiectul în acest sens este de a oferi condiții la standarde europene.

„Școli noi, în contextul actual, noi nu avem resurse pentru a construi. Soluția noastră pentru Chișinău este de altă natură și putem să o discutăm mai detaliat. În țară, în general, nu există nevoie de a construi școli noi. Este necesar de a renova infrastructura existentă. Știți foarte bine că este subutilizată și atunci obiectivul e: într-o școală care deja există, mai are vreo 200 de locuri libere – o sută de locuri libere – să oferim condiții la standarde europene, pentru că avut vrut să zic decente, dar ceea ce oferim noi este peste nivelul de condiții decente. Vorbim chiar de standarde europene și unele, probabil, de invidiat pentru alte țări europene”, a declarat Perciun.

„Pe partea de construcții de școli noi, noi o să oferim două clădiri Chișinăului. Asta am spus-o în toamna acestui an. Deci nu construim de la zero, dăm efectiv două clădiri gata construite, utilizate, la moment. (…) Dincolo de asta, chiar vrem și Primăria să facă un efort și să investească în modernizarea infrastructurii educaționale din oraș și să gândească un pic mai bine cum organizează rețeaua. (…) Din ce cunosc, ca urmare a conferinței noastre de presă s-au pornit discuții la nivel local. Primarul a emis o dispoziție pentru crearea unui grup de lucru, dar lucrurile se mișcă cam încetișor și ne-ar plăcea să vedem o viteză mai mare”, a adăugat ministrul.

Amintim că, în noiembrie 2025, Perciun anunța că Ministerul Educației este gata să transmită Primăriei Chișinău, în comodat, două clădiri din capitală, pentru a rezolva pe termen scurt problema supraaglomerării școlilor din municipiu. În reacție, șeful adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a declarat că Primăria va analiza „această ofertă generoasă”, însă s-a arătat indignat de faptul că subiectul a fost enunțat de Perciun în timpul unei conferințe de presă și nu comunicat personal.

***

În octombrie 2025, Amnesty International Moldova raporta că, deși 94,9% dintre școlile din țară dispun de WC-uri interne, peste jumătate (595 de instituții) folosesc încă și WC-uri de curte, neîncălzite, periculoase pentru sănătate și care nu oferă intimitate. Totodată, raporta că 87,7% dintre școli sunt conectate la rețeaua centralizată de apă potabilă (apeduct), ceea ce înseamnă că accesul direct la apă curentă în interiorul instituției nu este asigurat pentru 12,3% dintre școli.

În decembrie 2025, Ministerul Educației declara că, în acel an, a mobilizat resurse financiare substanțiale pentru modernizarea infrastructurii educaționale, atât prin extinderea unor proiecte existente, cât și prin lansarea unor inițiative noi. Totodată, raporta că a finalizat prima etapă de dotare a 200 de grădinițe și a 200 de instituții de învățământ general cu echipamente, mobilier și materiale didactico-metodice moderne, în baza unor proiecte finanțate cu sprijinul Băncii Mondiale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: