hotnews.ro

O judecătorie din Rusia a dispus arestarea în lipsă a unui jurnalist din România. Reacția corespondentului 

O judecătorie din regiunea rusească Kursk a emis mandat de arestare în lipsă pe numele jurnalistului român Mircea Barbu. Jurnalistul este acuzat că ar fi intrat ilegal pe teritoriul Rusiei, „venind de pe teritoriul Ucrainei”, pentru a realiza un reportaj din zona Kursk, relatează Europa Liberă România. Potrivit sursei, alături de alți jurnaliști străini, corespondentul HotNews a relatat din localitățile rusești în care soldații ucraineni au intrat, începând cu luna august. „Mă așteptam să existe reacții”, a comunicat jurnalistul din România. 

Mircea Barbu – fost jurnalist la Europa Liberă România – în prezent corespondent HotNews, este acuzat de departamentul de frontieră al FSB (serviciul secret al Federației Ruse) că ar fi intrat fără drept pe teritoriul Rusiei pentru a realiza un reportaj din zona Kursk.

„Cetăţeanul român Barbu Mircea, alături de persoane neidentificate, venind de pe teritoriul Ucrainei, a intrat pe teritoriul Federaţiei Ruse pentru a relata despre invazia, la 6 august 2024, a formaţiunilor armate ale Ucrainei […] pe teritoriul districtului Sudzhansky din regiunea Kursk din Federația Rusă”, se arată în decizia judecătorilor ruși, citați de agenția Interfax.

Alături de alți jurnaliști străini, Barbu a relatat din localitățile rusești în care soldații ucraineni au intrat, începând cu luna august.

Potrivit Interfax, FSB a deschis dosare pe numele a 14 jurnaliști străini la finele lunii august. Ei sunt acuzați că au intrat pe teritoriul Rusiei alături de armata ucraineană pentru a relata de la fața locului.

Pe 7 octombrie, mandate de arestare în lipsă au mai fost emise și pe numele jurnalistelor italiene Simone Traini și Stefania Battistini, iar pe 11 octombrie instanța l-a arestat în lipsă pe jurnalistul american Nick Payton Walsh. Arestarea în lipsă se poate transforma în încarcerare dacă jurnaliștii ar mai intra pe teritoriul Rusiei sau dacă statele lor de origine ar fi de acord cu extrădarea în fața justiției ruse.

Mircea Barbu a declarat pentru pentru sursa citată că nu știa că autoritățile din Rusia au cerut arestarea sa în lipsă, însă „având în vedere climatul actual, nu este o surpriză”: „Mă așteptam să existe reacții din partea autorităților, mai ales având în vedere că am relatat despre situația din Kursk fără să ascund că am făcut acest lucru de la fața locului. Este un semn clar că munca jurnaliștilor este monitorizată și, în multe cazuri, ostilă Kremlinului”.

Jurnalistul român crede că includerea sa de către Rusia pe o listă de persoane căutate internațional pentru simplul fapt că a relatat despre situația frontului în Kursk „spune multe despre cum autoritățile ruse gestionează informațiile despre acest război”: „E o încercare de intimidare, dar nu mă va opri din a-mi face meseria. Inclusiv în Ucraina, din prima linie, așa cum am făcut-o și până acum”.

„Voi continua să urmăresc și să relatez de pe teren”, a spus Mircea Barbu. „Dacă asta înseamnă că va trebui să călătoresc cu mai multă atenție la siguranța mea personală și amprenta digitală cât sunt pe teren, atunci voi face asta. De oprit, cu siguranță n-o să mă opresc doar pentru că rușii vor asta”, a conchis jurnalistul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Trump introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Primele reacții

Pe 17 ianuarie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Potrivit Reuters, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că „amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Potrivit lui Trump, începând cu 1 februarie, SUA vor introduce o taxă vamală de 10% pentru toate bunurile importate din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda. De la 1 iunie, cota va crește la 25%. „Această taxă vamală va fi aplicată până când vom ajunge la un acord privind achiziționarea completă și absolută a Groenlandei. Statele Unite încearcă să facă acest lucru de peste 150 de ani. Mulți președinți au încercat, și au existat motive întemeiate pentru asta, însă Danemarca a refuzat întotdeauna”, a menționat Trump.

Președintele SUA a declarat că este în joc securitatea națională nu doar a țării sale, ci a întregii lumi, iar Danemarca nu este în măsură să protejeze insula de China și Rusia.

Potrivit Reuters, pe 18 ianuarie, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Ședința a fost convocată de Cipru, care de la 1 ianuarie deține președinția Consiliului UE.

Macron a scris pe rețelele de socializare că Franța este angajată în susținerea „suveranității și independenței națiunilor, atât în Europa, cât și dincolo de aceasta”. „Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența — nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii, atunci când ne confruntăm cu situații de acest gen. Amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, a subliniat el, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, a subliniat, de asemenea, că „introducerea taxelor vamale pentru asigurarea securității colective a aliaților NATO este complet greșită”. „Desigur, vom discuta această problemă direct cu administrația SUA”, îl citează BBC.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că subiectul Groenlandei este discutat în cadrul NATO, transmite Politico. „Împărtășim îngrijorarea părții americane că această parte a Danemarcei are nevoie de o protecție mai sigură. Sper ca, în cadrul NATO, să reușim să ajungem la o soluție acceptabilă pentru ambele părți”, a afirmat Merz.

Declarația președintelui Trump a „fost o surpriză” pentru autoritățile Danemarcei, a subliniat conducerea Ministerului de Externe al țării, Lars Løkke Rasmussen. El a adăugat că intensificarea prezenței militare în Groenlanda reprezintă o reacție la natura schimbată a amenințărilor din Arctică. „Scopul creșterii prezenței militare în Groenlanda, la care face referire președintele SUA, este tocmai sporirea securității în Arctica”, a mai spus el.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut șeful diplomației daneze. „Exercițiile daneze, coordonate din timp și desfășurate împreună cu aliații, întăresc securitatea în Arctica și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”, a scris ea pe rețelele de socializare, adăugând că taxele americane „pot submina relațiile transatlantice și pot crea riscul unei escaladări periculoase”.

În ultimele săptămâni, președintele american Donald Trump a reluat inițiativa privind obținerea controlului asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. El a argumentat că insula este esențială din punct de vedere al securității naționale, evocând amenințări din partea Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Anterior, Casa Albă a afirmat că președintele american ia în considerare diferite opțiuni pentru a obține controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare. Potrivit presei, administrația Trump analizează și varianta cumpărării insulei.

Pe 15 ianuarie, mai multe state europene membre NATO, împreună cu Danemarca, au anunțat desfășurarea unor trupe și exerciții militare în Groenlanda în cadrul unei misiuni denumite Operation Arctic Endurance, menite să consolideze cooperarea și securitatea în regiune. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că prezența acestor trupe nu va influența obiectivul administrației americane privind controlul asupra Groenlandei.

Pe 16 ianuarie, președintele SUA a declarat că este gata să introducă taxe vamale împotriva țărilor care nu vor sprijini planurile administrației sale de a prelua controlul asupra Groenlandei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: