Facebook

O lună cu minimul. Cum e să trăiești în Moldova cu minimul de existență. Experiment NM

NM a decis să realizeze experimentul „O lună cu minimul”. Doar că nu întreaga redacție va trăi cu minimul de existență propus de stat, ci doar eu, Nicolai Paholinițchi, reporter NM. Experimentul începe astăzi, 1 octombrie. În fiecare săptămână, voi povesti cum va decurge experimentul. Deocamdată – pe scurt despre scopurile experimentului, datele introductive și regulile jocului.

Despre experiment

Conform estimărilor Biroului Național de Statistică, pentru un bărbat economic activ, care trăiește într-un oraș mare, minimul de existență este de 2565,8 lei lunar. În acest sens, mie „mi-a mers”, pentru că acesta este cel mai mare „minimum” din toate („minimul” este calculat separat pentru orășeni, populația rurală, bărbați, femei, copii și pensionari). Iar mărimea medie a minimului de existență pentru toate categoriile populației este de 2082,7 lei.

Cu 2565,8 lei, va trebui timp de o lună să cumpăr mâncare, îmbrăcăminte, produse chimice de uz casnic, medicamente și să plătesc facturile pentru utilități. Am încercat să înțeleg, cum este calculat minimul, însă metodologia este destul de încurcată. În legi există o listă a produselor incluse în minimnul de existență: acolo sunt și diferite tipuri de carne, și brânză, și produse lactate, și pomușoare proaspete, și multe altele. Dar cum se calculează normele de procurare a îmbrăcămintei sau mărimea plăților pentru utilități – așa și nu am înțeles.

Am decis să realizez acest experiment pentru a afla, cum poți trăi cu minimul de existență cu care, așa cum afirmă statul, se poate trăi.

Asemenea experimente nu sunt o noutate, dar multe dintre ele se limitează la câteva life hack-uri despre mâncarea ieftină, istorioare despre pierderea în greutate a celui care face experimentul și despre lamentările precum că așa nu se poate de trăit. NM a decis să încerce să extindă puțin și să diversifice acest experiment: eu voi încerca să merg pe jos până la serviciu, să călătoresc, să cumpăr îmbrăcăminte, să merg la evenimente culturale și să-mi organizez distracții accesibile în condiții de epidemie. Dar sunt planificate și life hack-uri.

Săptămânal, pe site-ul NM vor apărea texte format blog, vlog-uri și story-uri pe rețelele noastre sociale în care voi povesti, cum se desfășoară experimentul.

Acum puteți urmări deja primele story-uri le, pe Instagram NM.

Despre regulile de joc

Locuim cu soția într-o garsonieră. Până la experiment, cumpăram împreună produse alimentare și împreună mâncam. Dar în perioada experimentului, voi fi nevoit să mănânc aparte de ea, însă dacă ea va dori să luăm masa împreună, s-ar putea ca nota de plată pentru produsele pe care le vom consuma în doi, să o împărțim în jumătate, dar, posibil, și nu. Aceasta va depinde de viteza cu care se vor topi banii mei.

Conform condițiilor experimentului, încep totul de la zero, deci, trebuie să cumpăr toate produsele, începând cu sare, piper, ulei, crupe etc. Același lucru se referă și la setul minim de produse chimice de uz casnic și mijloace de igienă: periuță de dinți, pastă de dinți, săpun, șampon, detergent și soluții de bărbierit.

Din minimul meu, nu voi cumpăra obiectele necesare în gospodărie, cum ar fi pungile de gunoi, soluțiile pentru spălarea veselei ori șervețelele pe care le folosim împreună cu soția. Măcar și pentru faptul că prețurile acestora vor acoperi cheltuielile mele pentru facturi.

Așa s-a întâmplat, „istoricește”, că facturile noastre sunt repartizate în felul următor: eu plătesc pentru energia electrică, apă, deservirea blocului și gaze – aceasta înseamnă aproximativ 400-600 de lei (în perioada de vară, fără cheltuielile pentru agentul termic), iar soția plătește interfonul și internetul – aproape 160 de lei lunar. Repartizarea ține de comoditatea transferului de plăți, deoarece cardurile mele sunt de la bănci diferite. În perioada experimentului, această „tradiție” se va păstra.

Redacția îmi plătește telefonia mobilă. În plus, am un abonament la serviciul streaming cu plată al „Yandex. Muzică”. La sfârșitul fiecărei luni, de pe cardul meu se retrag aproape 35 de lei (2 dolari). Voi păstra acest abonament în perioada experimentului.

Voi contabiliza cheltuielile prin aplicația «Тяжеловато» („Cam greu”). Este un program foarte simplu: introduci suma totală și termenele, iar aplicația prezintă câți bani poți cheltui timp de o zi. După aceasta, trebuie să introduci cheltuielile tale: dacă ai cheltuit mai puțin decât suma zilnică prevăzută, această sumă va crește, sau dimpotrivă. Din start, suma mea zilnică este de 82 de lei.

Acum – despre ce cheltuieli nu vor fi incluse în minimul meu. În luna octombrie, voi avea niște cheltuieli planificate din timp, care nu țin nicicum de minimul de existență și de ceea ce intră în coșul minim de consum. Eu nu pot transfera aceste cheltuieli pentru altă perioadă, de aceea pur și simplu nu le voi include în „coșul meu minim”, dar ele nu vor influența nicicum rezultatele și corectitudinea experimentului.

Despre experiență

În ultimii zece ani, am avut câteva perioade dificile, când am rămas fără venituri și am trăit cu mult mai modest ca de obicei. În anul 2011, imediat după ce am absolvit universitatea, am lucrat timp de o jumătate de an într-o companie, dar nu am primit salariul. În 2014 și în 2018, când lucram la Kommersant.md, apoi la NM, noi am avut situații financiare dificile, când timp de câteva luni, nu am primit salarii sau am primit doar o parte mică din acesta. Cu toate acestea, trebuia să plătesc chiria și să trăiesc cumva, iar în anul 2018, mai era planificată și nunta, pentru organizarea ei fiind necesari bani.

Experimentul este interesant pentru mine și din considerentul că eu cred sincer că transportul public din Chișinău ar trebui să coste de câteva ori mai mult și nu doar 2 lei și că din acești 2 lei, el nu poate fi confortabil, cu condiționere în salon, să circule conform orarului și până târziu. La fel de sincer, nu înțeleg indignarea ce ține de medicina autohtonă costisitoare și de condițiile din spitale. În același timp, prețurile serviciilor prestate de clinicile private pot fi comparate cu o cină în doi la restaurant, iar să mergi la clinică, este de câteva ori mai ieftin decât la o nuntă. O medicină calitativă nu poate fi ieftină, la fel ca și învățământul.

Adesea mi se spune că vorbesc așa pentru că am un venit stabil. Să vedem dacă acest experiment îmi va schimba părerea. Dificultățile financiare cu care m-am confruntat mai devreme nu mi-au clătinat nicicum poziția.

Mai există unele temeri că banii se vor termina mai devreme și că nu voi reuși să duc experimentul până la capăt. Dar pe internet sunt astfel de challenge-uri cu niște condiții mult mai dificile, așa că sper că voi reuși.

Apropo! Despre modul în care se formează minimul de existență și ce anume (multe) este influențat real de acest indicator, citiți în articolul NM Minimul de (in)existență.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker/Tudor Mardei

„Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez”. Reacții după precizările Maiei Sandu privind unirea

Noile declarații ale președintei Maia Sandu privind o eventuală Unire a Republicii Moldova cu România, făcute în cadrul conferinței de presă din 22 ianuarie, au stârnit un val de reacții critice în spațiul public, în special din partea unioniștilor. Aceștia o acuză pe șefa statului că ar fi abandonat idealul reunirii, după ce Sandu a afirmat că ideea nu este susținută de o majoritate a cetățenilor și că autoritățile vor acționa strict în baza voinței populare, cu prioritate pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Declarațiile au fost întâmpinate cu reacții dure din partea unor politicieni și activiști unioniști.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, și unionistul Dragoș Galbur, a afirmat că șefa statului nu are un plan de reunificare și că discursul său confirmă faptul că integrarea europeană rămâne singurul obiectiv strategic promovat de actuala guvernare.

„Multă lume a încercat să mă convingă în ultimele zile că va fi abordat anume subiectul reunirii cu România. Nu are cum. Conferința de presă de azi mi-a dat dreptate. Niciun plan de reunire. Integrare europeană, creșterea economiei și consolidarea apărării Republicii Moldova. Vom face noi Unirea”, a scris Galbur într-o reacție publică.

Și ex-deputata și fosta secretară de stat în Guvernul României, Ana Guțu, a criticat modul în care subiectul Unirii a fost abordat în conferința de presă, susținând că tema a fost evitată și înlocuită cu un discurs tehnic despre integrarea europeană. În opinia sa, declarațiile Maiei Sandu au produs o dezamăgire profundă în rândul susținătorilor unirii.

Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez (Care referendum? Care Unire?!) – trebuie să ai mare talent de manipulare/eschivare ca să răspunzi la întrebările despre Unire fără să rostești cuvântul „Unire”, a declarat aceasta.

Poziții critice au fost exprimate și de reprezentanți ai societății civile. Activista Inna Virtosu a declarat că ideea Unirii este „pusă pe pauză” și utilizată mai degrabă ca instrument retoric, în timp ce problemele interne ale statului rămân nerezolvate.

Pe scurt: Unirea se amână. Direcția oficială rămâne Uniunea Europeană. Ni se prezintă o listă frumos ambalată de priorități:- politica externă orientată spre UE;- combaterea corupției, investiții în armată; protecția copiilor și adolescenților. Sună bine. Aproape impecabil. Doar că realitatea de jos nu se aliniază cu discursul de sus.Statul pare blocat între promisiuni mari și rezultate mici. Când ideea Unirii apare, e mai degrabă ca instrument retoric decât ca proiect real. Când nu mai funcționează, e pusă la sertar”, a subliniat activista.

În același timp, mai mulți jurnaliști și analiști au oferit interpretări mai nuanțate. Jurnalistul CaleaEuropeană.ro, Robert Lupițu, consideră că mesajul Maiei Sandu indică o abordare strategică, în care aderarea la Uniunea Europeană este „planul A”, iar Unirea cu România ar putea deveni o opțiune alternativă, în funcție de evoluțiile politice și geopolitice.

Dacă trecem de fraza rostită fără ezitare în interviul cu jurnaliștii britanici – „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România” -, Maia Sandu a continuat și în acel interviu cu aceleași argumente prezentate astăzi. Aderarea la UE este planul A, unirea ar fi planul B. Și de aici începe jocul. Dacă UE și R. Moldova găsesc cum să accelereze aderarea, trecând peste veto-ul ungar legat de Ucraina (aflată la pachet cu Moldova), atunci planul B cade. De UE și statele membre depinde și posibil ca mesajul Maiei Sandu să fie un semnal al potențialelor evoluții”, consideră jurnalistul.

Robert Lupițu mai spune că pe măsură ce Republica Moldova nu ar reuși să finalizeze negocierile de aderare la UE până în 2028, ideea unirii cu România poate deveni, din perspectiva Chișinăului, “scurtătura” către UE.

La rândul său, jurnalistul Deutsche Welle, Vitalie Ciobanu, a apreciat că, în actualul context regional, Unirea nu mai este doar un ideal istoric, ci poate fi percepută ca o posibilă soluție de siguranță pentru Republica Moldova

„Un lider politic al unei țări mici, amenințate cu pieirea, este obligat să se gândească la soluții alternative. Astfel că Unirea, văzută ca un ideal romantic, ca un deziderat istoric care putea fi plasat pe umerii generațiilor viitoare, a devenit azi pentru moldoveni o soluție „de avarie”, o șansă de supraviețuire”, a subliniat acesta.

Amintim că în conferința de presă din 22 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România este una dintre modalitățile care ar asigura faptul că țara noastră va rămâne parte a lumii libere și va trăi în pace

Totuși, șefa statului a reiterat că actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară. „Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a menționat ea.

Totodată, Maia Sandu a precizat că nu a discutat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri dintre cele două state.

***

Remintim că, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat la podcastul britanic „The Rest Is Politics” că ar vota „DA” în eventualitatea organizării unui referendum privind unirea cu România. Oficiala a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida reziliența Republicii Moldova, în contextul în care Federația Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: