O nou sesizare la ANI din partea socialiștilor. Ar fi constatat „neconcordanțe și lacune” în averea unui deputat PAS

Deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM) Vladimir Odnostalko a anunțat pe 4 august că a sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și Inspectoratul Fiscal de Stat despre mai multe „neconcordanțe și lacune” în declararea veniturilor și intereselor personale ale deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Mihai Popșoi. În replică, parlamentarul vizat susține că s-ar încerca astfel să se „distragă atenția publică de la hoțiile socialiștilor”.

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, deputatul PSRM Vladimir Odnostalko susține că a anlizat declarația depusă de vicepreședintele parlamentului Mihai Popșoi și a constatat că, pe parcursul anului 2019, deputatul PAS a fost remunerat cu 58 509.6 lei și 10 140.12 euro de Reprezentanța Fundației Konrad Adenauer, Fundația Friedrich Ebert, Asociația pentru Politică Externă, Universitatea din Milano (bursier), deși „mandatul de deputat este incompatibil oricărei funcții remunerate”.

Totodată, Odnostako susține că Popșoi avea un credit de 30 000 lei, scadent în 2019, despre care nu a indicat nicio informație după ce a devenit deputat. Deputatul PSRM mai scrie că a depistat neconcordanțe care țin de anul dobândirii a două apartamente pe care le deține Mihai Popșoi, dar și de valoarea unei mașini.

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1822370784580958&id=100004241619494

În replică, deputatul Mihai Popșoi a scris pe pagina sa de Facebook că deputații PSRM ar încerca să distragă astfel atenția publicului de la alte probleme.

„Când partidul sacoșelor cu bani, a transferurilor din Bahamas, a căsătoriilor fictive pentru terenuri scumpe caută nod în papură în declarațiile de avere a deputaților onești, aceasta trezește un zâmbet ironic. PSRM sunt în criză acută de idei. După ce, acum o lună, ANI a sesizat Procuratura Generală în privința unui deputat socialist, PSRM s-a gandit mult și a găsit soluția: Hai să distragem atenția publică de la hoțiile socialiștilor de caviar prin demersuri împotriva oponenților de la PAS, care sunt deputați onești”, a argumentat membrul PAS.

Mihai Popșoi a mai scris că, dacă ar fi existat probleme în declarațiile de avere ale membrilor PAS, ANI s-ar fi sesizat de mult, așa cum a facut-o în cazul socialistului Novac.

https://www.facebook.com/697285052/posts/10158346505810053/?d=n

Amintim că, pe 31 iulie, deputatul PSRM Grigore Novac a anunțat că a sesizat ANI și Procuratura Generală, ca să verifice „neconcordanțele și lacunele” din declarațiile de avere și interese persoanale ale deputatului PAS Dumitru Alaiba. Contactat de NM, Alaiba a răspuns că este gata să răspundă „cu plăcere” oricărui demers, însă și Novac ar trebui să explice de unde are „cadouri de mii de euro”.

Pe 30 iulie, parlamentarul socialist Grigore Novac a depus o solicitare la ANI și PG, prin care cere verificarea declarațiilor de avere și interese ale deputatei PAS Veronica Roșca. Ca și în cazul lui Dumitru Alaiba, Novac a argumentat că a depistate mai multe „neconcordanțe și lacune”.

În replică, Veronica Roșca a declarat că este vorba despre „răfuieli politice” și că este gata să răspundă în fața legii pentru fiecare ban câștigat de ea și familia sa.

Anterior, ANI a emis un act de constatare care îl vizează chiar pe Grigore Novac. Potrivit inspectorului de integritate al ANI, deputatul nu ar fi inclus în declarația de avere pe anii 2015-2019 un venit în sumă de 1 300 de dolari, două locuințe aflate în posesia sa cu statut de domiciliu permanent.

Grigore Novac a respins acuzațiile aduse de ANI și a contestat actul în instanța de contencios administrativ.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: