O nou sesizare la ANI din partea socialiștilor. Ar fi constatat „neconcordanțe și lacune” în averea unui deputat PAS

Deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM) Vladimir Odnostalko a anunțat pe 4 august că a sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și Inspectoratul Fiscal de Stat despre mai multe „neconcordanțe și lacune” în declararea veniturilor și intereselor personale ale deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Mihai Popșoi. În replică, parlamentarul vizat susține că s-ar încerca astfel să se „distragă atenția publică de la hoțiile socialiștilor”.

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, deputatul PSRM Vladimir Odnostalko susține că a anlizat declarația depusă de vicepreședintele parlamentului Mihai Popșoi și a constatat că, pe parcursul anului 2019, deputatul PAS a fost remunerat cu 58 509.6 lei și 10 140.12 euro de Reprezentanța Fundației Konrad Adenauer, Fundația Friedrich Ebert, Asociația pentru Politică Externă, Universitatea din Milano (bursier), deși „mandatul de deputat este incompatibil oricărei funcții remunerate”.

Totodată, Odnostako susține că Popșoi avea un credit de 30 000 lei, scadent în 2019, despre care nu a indicat nicio informație după ce a devenit deputat. Deputatul PSRM mai scrie că a depistat neconcordanțe care țin de anul dobândirii a două apartamente pe care le deține Mihai Popșoi, dar și de valoarea unei mașini.

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1822370784580958&id=100004241619494

În replică, deputatul Mihai Popșoi a scris pe pagina sa de Facebook că deputații PSRM ar încerca să distragă astfel atenția publicului de la alte probleme.

„Când partidul sacoșelor cu bani, a transferurilor din Bahamas, a căsătoriilor fictive pentru terenuri scumpe caută nod în papură în declarațiile de avere a deputaților onești, aceasta trezește un zâmbet ironic. PSRM sunt în criză acută de idei. După ce, acum o lună, ANI a sesizat Procuratura Generală în privința unui deputat socialist, PSRM s-a gandit mult și a găsit soluția: Hai să distragem atenția publică de la hoțiile socialiștilor de caviar prin demersuri împotriva oponenților de la PAS, care sunt deputați onești”, a argumentat membrul PAS.

Mihai Popșoi a mai scris că, dacă ar fi existat probleme în declarațiile de avere ale membrilor PAS, ANI s-ar fi sesizat de mult, așa cum a facut-o în cazul socialistului Novac.

https://www.facebook.com/697285052/posts/10158346505810053/?d=n

Amintim că, pe 31 iulie, deputatul PSRM Grigore Novac a anunțat că a sesizat ANI și Procuratura Generală, ca să verifice „neconcordanțele și lacunele” din declarațiile de avere și interese persoanale ale deputatului PAS Dumitru Alaiba. Contactat de NM, Alaiba a răspuns că este gata să răspundă „cu plăcere” oricărui demers, însă și Novac ar trebui să explice de unde are „cadouri de mii de euro”.

Pe 30 iulie, parlamentarul socialist Grigore Novac a depus o solicitare la ANI și PG, prin care cere verificarea declarațiilor de avere și interese ale deputatei PAS Veronica Roșca. Ca și în cazul lui Dumitru Alaiba, Novac a argumentat că a depistate mai multe „neconcordanțe și lacune”.

În replică, Veronica Roșca a declarat că este vorba despre „răfuieli politice” și că este gata să răspundă în fața legii pentru fiecare ban câștigat de ea și familia sa.

Anterior, ANI a emis un act de constatare care îl vizează chiar pe Grigore Novac. Potrivit inspectorului de integritate al ANI, deputatul nu ar fi inclus în declarația de avere pe anii 2015-2019 un venit în sumă de 1 300 de dolari, două locuințe aflate în posesia sa cu statut de domiciliu permanent.

Grigore Novac a respins acuzațiile aduse de ANI și a contestat actul în instanța de contencios administrativ.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: