коллаж NM

O nouă sesizare la Procuratura Generală. Litvinenco cere tragerea la răspundere a persoanei care a colectat semnături de la votanții din Rusia

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Sergiu Litvinenco a expediat o sesizare suplimentară la Procuratura Generală și a solicitat tragerea la răspundere a unei persoane care ar fi colectat semnături din Federația Rusă pentru înregistrarea prealabilă în vederea votării în cadrul scrutinului prezidențial din 1 noiembrie. Parlamentarul susține că o parte dintre semnăturile respective sunt false.

„Urmare investigației jurnalistice realizate de tv8, am depus la Procuratura Generală o sesizare suplimentară pentru tragerea la răspundere a lui Sîrotean Daria – colectorul oficial a semnăturilor falsificate. Conform investigației, o parte din semnatarii cererilor de înregistrare prealabilă pentru votarea în Federația Rusă nu au semnat asemenea cereri și nu cunosc circumstanțele în care datele lor de identitate și propriile semnături au fost aplicate pe cererile de înregistrare prealabilă depuse la CEC”, scrie Litvinenco pe pagina sa de Facebook.

Inițiativa vine după ce postul de televiziune TV a publicat o investigație a care arată că în listele care au fost depuse la Comisia Electorală Centrală pentru înregistrarea prealabilă a alegătorilor stabiliți în străinătate, au fost introduse persoane care nu și-au pus semnătura pentru a vota în Rusia. Un alt număr mare de persoane care se regăsesc în aceleași liste de semnatari au declarat jurnaliștilor că, deși au semnat în aceste liste de înregistrare prealabilă, de facto nu au de gînd să plece în Federația Rusă, fiind induși în eroare de colector precum că ar susține de principiu deschiderea a unui număr cât mai mare de secții de votare în Federația Rusă.

„Vom analiza și toate celelalte cereri depuse în scris, întrucât există suspiciuni că toate au fost falsificate. Și în cazul tuturor încălcărilor depistate vom depune sesizări la instituțiile de drept. De asemenea, ne vom adresa și CEC-ului în vederea anulării și neluării în considerație la determinarea secțiilor de votare în Federația Rusă a cererilor prealabile falsificate”, a mai scris Litvinenco.

Precizăm că deputatul Sergiu Litvinenco, pe 10 septembrie, a depus la Procuratura Generală o sesizare privind inițierea investigațiilor, în temeiul bănuielii de fals în acte publice și fals în declarații la colectarea și depunerea, pe 7 august, la CEC, de către Daria Sîrotean a 8 cereri din numele a 300 de cetățeni ai Republicii Moldova, care susțin că pe 1 noiembrie, în ziua alegerilor prezidențiale, se vor afla la Moscova și la Sankt Petersburg.

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=887363838455717&id=100015463279463

În context, șeful statului a declarat că a cerut investigarea acestor date și a sugerat că el pune la îndoială veridicitatea informațiilor privind alegătorii stabiliți în țările din UE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: