rtr.md

„O palmă dată României”. Țîcu, după ce Bătrîncea a fost numit șeful delegației parlamentului Republicii Moldova la APCE

Vicepreședintele legislativului, Vlad Batrîncea, a fost ales în calitate de șef al delegației parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). Decizia a fost luată în cadrul ședinței de astăzi, 20 decembrie, a parlamentului. Deputatul neafiliat, Octavian Țîcu, a calificat inițiativa drept „o palmă dată României”. 

Totodată, Ion Ceban, care a fost anterior membru supleant al delegației parlamentare la APCE, a fost substituit cu un alt deputat al fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova – Adela Răileanu.

Tot astăzi, deputații au modificat componența Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, din partea țării noastre. Astfel, copreședinte al acestuia, funcție deținută anterior de vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi de la fracțiunea PAS Blocul ACUM, a devenit deputatul fracțiunii Partidului Democrat din Moldova, Igor Vremea. Totodată, Mihail Popșoi rămâne membru al Comitetului. Iar deputatul fracțiunii PSRM Corneliu Furculiță l-a înlocuit în funcția de vicepreședinte al Comitetului pe deputatul aceleiași fracțiuni Gaik Vartanean. La poziția „membri” ai Comitetului Ion Ceban a fost înlocuit cu Alla Darovannaia.

Deputatul Petru Burduja, fracțiunea PSRM, a devenit șeful delegației la Adunarea Parlamentară a Parteneriatului Estic (EURONEST). Anterior această funcție a fost deținută de Igor Munteanu, fracțiunea ACUM Platforma DA, care rămâne în continuare membru al acestei delegații. Totodată, deputatul Gaik Vartanean îl va înlocui în calitate de membru al delegației la EURONEST pe Corneliu Furculiță, ambii fac parte din fracțiunea PSRM.

Componența delegației Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN), de asemenea, a suferit unele modificări. Deputata PDM Violeta Ivanov a devenit șefa delegației, funcție deținută până acum de deputatul PDM Petru Dubruja. Deputatul PSRM Mihail Paciu devine membru al delegației la APCEMN.

Hotărârea Parlamentului mai prevede că Anatolie Labuneț devine șeful delegației la Adunarea Parlamentară a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, substituindu-l în funcția respectivă pe Bogdan Țîrdea, ambii făcând parte din fracțiunea PSRM.

Membrii delegației Legislativului la Adunarea Interparlamentară CSI Petru Burduja și Ion Ceban au fost substituiți cu Bogdan Țîrdea și Oleg Lipskii, toți sunt membri ai fracțiunii PSRM. Iar în locul lui Alexandru Botnari, fracțiunea PDM, membru al delegației, a fost numit Angel Agache, aceeași fracțiune.

Deputatul fracțiunii PSRM Vasile Bolea a fost ales în funcția de șef al delegației Parlamentului Moldovei la Adunarea Parlamentară a OSCE, pe care anterior a deținut-o Ion Ceban. În calitate de membru, în locul deputatului Chiril Moțpan, fracțiunea ACUM Platforma DA, a fost aleasă Inga Grigoriu, aceeași fracțiune.

În componența delegației parlamentare la Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) au survenit următoarele modificări: Vadim Fotescu, fracțiunea Partidul „Șor” îl substituie pe Alexandr Usatîi, fracțiunea PSRM. Inga Grigoriu, fracțiunea ACUM Platforma DA, este numită membru al AP SEECP. Deputatul de la fracțiunea PSRM Alexandru Jolnaci devine membru al acestei delegații.

Deputatul fracțiunii PDM Ion Leucă a devenit membru al delegației Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea parlamentară GUAM, în locul deputatei din aceeași fracțiune Violeta Ivanov.

Deputatul Radu Rebeja, PDM, îl va înlocui pe Constantin Botnari în lista membrilor supleanți ai delegației la Dimensiunea Parlamentară a Inițiativei Central-Europene.

În componența delegației la Adunarea Parlamentară a Republicii Moldova și a Republicii Polonia, funcția de copreședinte pe care a deținut-o Oleg Lipskii, fracțiunea PSRM, a fost preluată de Chiril Moțpan, fracțiunea ACUM Platforma DA. Totodată, Oleg Lipskii rămâne membru al delegației, în locul Tatianei Cunețchi, fracțiunea PSRM. De asemenea, este numit un nou membru al acestei delegații – Chiril Tatarlî, fracțiunea PSRM.

Copreședinte al Comisiei Interparlamentare de Cooperare între Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Federală a Federației Ruse este numit Bogdan Țîrdea, fracțiunea PSRM, în locul Tatianei Cunețchi care a reprezentat aceeași fracțiune.

Deputata Adela Răileanu, fracțiune PSRM, a devenit membru al delegației la Comisia Comună pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României, în locul lui Vasile Bolea din aceeași fracțiune.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: