O polițistă de frontieră și un vameș riscă până la 5 ani de închisoare: ajung în fața judecătorilor 

O polițistă de frontieră și un vameș riscă până la 5 ani de închisoare. Cei doi ajung în fața judecătorilor, după ce ar fi legalizat fraudulos intrarea în Republica Moldova a unui automobil. În plus, susțin procurorii, la volanul mașinii se afla o șoferiță fictivă din România. Informația a fost comunicată, pe 3 octombrie, de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). 

PCCOCS a anunțat că o polițistă de frontieră și un inspector vamal ajung în fața judecătorilor.

În noiembrie 2021, cei doi ar fi legalizat fraudulos intrarea în Moldova a unui automobil înregistrat în Polonia, cu o șoferiță fictivă din România. Ultima deși figura în sistemele informaționale că ar fi fost la volanul mașinii, s-ar fi aflat în acea perioadă la domiciliul ei din România.

„Potrivit datelor false introduse în sistemele de frontieră și vamale din Moldova, la volanul mașinii ar fi fost o femeie din România, care ar fi revenit în Moldova din Ucraina la volanul mașinii înregistrate în Polonia, la doar un minut de la pretinsa ieșire spre Ucraina. Mai mult decât atât, femeia din Galați, România, care figura în sistemele informaționale că ar fi fost la volanul mașinii, potrivit probelor din dosar în acea perioadă nu se afla în Moldova, ci făcea tratament la domiciliu în România. Totodată, oamenii legii au constatat că permisul de conducere introdus în sistemul informațional conținea alte date decât al ei, iar pașaport de călătorie nici nu deținea”, au comunicat reprezentanții Procuraturii.

Procurorii PCCOCS le-au prezentat celor doi învinuirile pentru fals informatic.

„Potrivit Codului penal, fapta se pedepsește cu amendă de până la 92.500 lei sau cu închisoare de la 2 la 5 ani. Acum, urmează să se pronunțe Judecătoria Cahul”, au precizat reprezentanții PCCOCS.

Instituția a adăugat că investigațiile în acest caz continuă, „pentru deconspirarea complicilor și stabilirea altor eventuale episoade infracționale în dosar”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Скриншот

„Nu vorbesc moldoveneasca”. Deputatul Grigore Uzun renunță la planul de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei

Grigore Uzun, deputat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), pe care liderul formațiunii, Igor Dodon, îl anunțase anterior drept candidatul PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, a comunicat că nu va concura în cursa electorală. El a motivat decizia prin faptul că nu cunoaște limba română, pe care politicianul a numit-o „moldovenească”, și că, în aceste condiții, nu îndeplinește una dintre cerințele obligatorii pentru înregistrarea candidaturii, introdusă prin recentele modificări ale Codului Electoral. Declarațiile au fost făcute luni, 21 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu Igor Dodon.

Eu nu vorbesc, în primul rând moldoveneasca, nu româna. Consider că limba este moldovenească – a fost, este și va fi. Dar nu o cunosc, la fel ca majoritatea cetățenilor autonomiei găgăuze. (…) Nu vreau să pun în dificultate cel mai mare partid de opoziție din țară – Partidul Socialiștilor – și am luat decizia să nu-mi înaintez candidatura la viitoarele alegeri pentru funcția de bașcan”, a declarat Grigore Uzun.

Deputatul a menționat că va studia „limba moldovenească”, iar la actualul scrutin se va ocupa de pregătirea candidaților PSRM pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).

La rândul său, liderul PSRM, Igor Dodon, a precizat că, în următoarele zile, vor avea loc consultări cu potențiali candidați la funcția de bașcan, iar ulterior se va decide cine va reprezenta formațiunea politică. Politicianul a refuzat să dezvăluie numele potențialilor candidați, dar a subliniat că sunt „cel puțin 2-3”.

Amintim că, până acum, și-a anunțat intenția de a candida la funcția de bașcan ex-deputatul APG Petru Uzun, fostul deputat socialist Fiodor Găgăuz și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent deputat „Alternativa”, care a beneficiat de sprijinul PSRM la alegerile prezidențiale din 2024.

Grigore Uzun a reprezentat PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei din 2023, reușind să ajungă în turul II, unde a fost învins de Evghenia Guțul.

Depunerea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de guvernator al autonomiei a început luni, 21 septembrie, iar campania electorală va demara pe 16 octombrie. Alegerile propriu-zise vor avea loc pe 15 noiembrie, concomitent cu scrutinul pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

Scrutinele vor fi organizate conform noilor prevederi ale Codului Electoral al Republicii Moldova, adoptate de Parlament în luna august, după o dispută îndelungată cu Comratul privind modul de desfășurare a procesului electoral în autonomie. Potrivit noilor reguli, pentru a candida la funcția de guvernator al Găgăuziei, o persoană trebuie să îndeplinească mai multe criterii: să dețină cetățenia Republicii Moldova și drept de vot, să fi împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 35 de ani, să fi domiciliat sau să domicilieze pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia timp de cel puțin 10 ani, să cunoască limbile găgăuză și română și să nu se afle sub incidența restricțiilor privind exercitarea drepturilor electorale.

***

Faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: