Facebook/PCCOCS

O profesoară de 56 de ani din Olt le-a trimis copiiilor poze nud. Cum a reacționat conducerea școlii

O profesoară care predă în patru şcoli de ţară din judeţul Olt a devenit din greşeală „vedetă“ printre elevii săi, mai multe fotografii care o înfăţişau în ipostaze pornografice ajungând pe aplicaţia WhatsApp. Profesoara are 56 ani şi este cadru didactic titular, informează Adevărul.ro.

Incidentul nefericit s-a întâmplat cu câteva seri înainte de Revelion. Profesoara, care are 56 ani, este cadru didactic titular şi predă Educaţie Tehnologică în patru şcoli din mediul rural, a publicat pe aplicaţia WhatsApp câteva fotografii de-a dreptul pornografice. În fotografii îşi expunea organul genital, iar acestea au ajuns, cu siguranţă din greşeală, pe „starea“ de WhatsApp.

Ora târzie la care au fost încărcate din telefon în aplicaţie a dezavantajat-o total, la acea oră foarte mulţi copii de gimnaziu, elevi ai profesoarei, fiind cu telefonul în mână. Pentru că aveau numărul profesoarei lor, au văzut fotografiile, unii le-au şi salvat, în zilele următoare acestea viralizându-se printre ei.

A fost anunţat dirigintele unei clase de la Şcoala Gimnazială Valea Mare, una dintre şcolile în care predă profesoara, profesorul a anunţat-o pe directoare, iar de aici lucrurile s-au rezolvat, profesoara fiind avertizată asupra incidentului. Deşi au fost şterse după aproximativ 1-2 ore, în acest răstimp au ajuns însă la sute de persoane.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt, prof. Victor Iacobescu, spune că este în curs o anchetă disciplinară.  „E un incident regretabil, dar nu cred că trebuie să facem din el un subiect de ştiri mondene, gen tabloide. Eu cred că doamna acum trăieşte o experienţă nefericită şi a încerca să profităm de situaţia doamnei care este şi într-o situaţie personală nu chiar bună… Nu mi se pare în regulă să abordăm acest subiect. Eu nu am dorit şi nu vreau să văd acele fotografii“, a comentat Iacobescu.

Cât despre impactul pe care nefericita întâmplare l-a avut asupra copiilor, şeful IŞJ Olt a completat: „Ţinând cont că doamna are o vârstă venerabilă, respectabilă, cred că este doar subiect de bancuri pentru copii. Doamna era ieşită de la baie şi, nu ştiu, s-a fotografiat sau nu, singură sau…“, a mai spus Iacobescu. „Este problema personală a doamnei, doar că ne-a stricat imaginea şcolii“.

Profesoara a avut deja o primă întâlnire cu elevii săi de la şcoala din Valea Mare. Aici ajunge o singură dată pe săptămână, când are programate patru ore. Tot aici va trebui, însă, să dea explicaţii şi colegilor din cancelarie, pentru că va fi cercetată disciplinar la nivelul şcolii, deşi şi-ar fi dorit ca problema să se rezolve cu o sancţiune pe care să o aplice direct conducătorul unităţii.

„Ne pare rău. Situaţia este consumată. Ce s-a întâmplat s-a-ntâmplat în vacanţă, este problema personală a doamnei, doar că ne-a stricat imaginea şcolii. Este în al doilea an la noi, are ore prin restrângere de activitate de la altă şcoală“, a explicat directorul şcolii, prof. Cristina Opriţescu.

Copiii ar fi trecut deja peste acest episod, deşi timp de câteva zile fotografiile au fost obiect de amuzament. „Au anunţat dirigintele, şi dirigintele ulterior m-a anunţat şi pe mine… A fost o chestie de o oră-două. Nu ştiu cum au fost puse acolo. Doamna spune că din greşeală. Cu telefonul dumneaei şi cu propriul corp face ce vrea, până la urmă, dar copiii sunt copii, îşi distribuie unul altuia… A fost şi amuzament, probabil şi dramatice pentru unii… E contagios COVID-ul, pozele şi mai contagioase“, a mai spus prof. Opriţescu.

Colegii profesoarei se tem, în schimb, ca umbra de îndoială în ceea ce priveşte moralitatea să nu se abată asupra unei întregi bresle. „E o situaţie jenantă şi printre noi, cadrele didactice, pentru că astfel copiii, probabil şi prin prisma evenimentelor, te pot privi altfel şi încercăm să construim, nu să dărâmăm. Dar sunt şi lucruri imprevizibile în viaţa asta“, a mai spus prof. Opriţescu.

Cadrul didactic protagonist al imaginilor devenite virale nu a putut fi contactat pentru a oferi propriile explicaţii.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Constantinov se ascunde la un prieten în Tiraspol, alți condamnați – în spații protejate de Rusia? IGP: „Cunoaștem exact adresa”

Poliția R. Moldova cunoaște locul aflării mai multor condamnați care se ascund de justiție, printre aceștia fiind Dmitri Constantinov, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan. Cu toate acestea, nu poate interveni în acele locații, reieșind din competența teritorială și riscurile la care pot fi supuși polițiștii. Ex-președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, s-a stabilit într-un apartament la un prieten de-al său, în timp ce celelalte persoane se află într-un spațiu securizat de către serviciile militare ale Federației Ruse în teritoriul transnistrean. Informațiile au fost comunicate de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, la ediția din 5 martie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

În timpul emisiunii, șeful IGP a fost întrebat dacă cunoaște unde se află Dmitri Constantinov, Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan și Alexandru Pînzari. „În căutare. (…) Noi, mult mai devreme, am stabilit localizarea acestora, dar, cu părere de rău, sunt circumstanțe care poliția nu poate interveni în acele locații, reieșind din competența teritorială și riscurile la care pot fi supuși”, a declarat Cernăuțeanu.

Ulterior, a fost întrebat unde, mai exact, în regiunea transnistreană se află aceștia. Prezentatoarea TV a menționat că, recent, au apărut imagini cu Constantinov în apropierea unui bloc de locuit din Tiraspol. „Cunoaștem exact și adresa. Asta ce ar însemna? Să trimit 3-5 angajați ca să-i asigure reținerea și să-i rețină pe angajații noștri acolo? (…) Trebuie să înțelegem riscul la care supunem noi angajații. (…) Da, eu cunosc unde este. Noi cunoaștem”, a spus șeful IGP, cu referire la situația lui Constantinov. „Stă în apartament la alt prieten de-al său”, a adăugat Cernăuțeanu.

Întrebat despre situația celorlalți, șeful IGP a răspuns: „Ceilalți sunt în locuri, dacă am putea spune, mai securizate, mai protejate, inclusiv sub auspiciul Federației Ruse. (…) Este o ogradă mai rezidențială a serviciilor militare. (…) Este un hotel, este un loc de cazare, dar, am spus, este într-un spațiu care este mai securizat de către serviciile militare ale Federației Ruse în teritoriul transnistrean”.

La întrebarea dacă poate avea loc o comunicare dintre Chișinău și Tiraspol pentru a obține transmiterea acestor persoane, Cernăuțeanu a declarat: „Eu vreau să vă aduc aminte că, în 2008, Republica Moldova a fost condamnată pentru schimburi de informații cu regiunea transnistreană, anume dintre Ministerul de Interne și instituțiile neconstituționale de la Tiraspol. Republica Moldova, pentru asta, a fost condamnată la CtEDO”.

Potrivit lui Cernăuțeanu, autoritățile de facto de la Tiraspol „știu foarte bine” despre prezența acestor persoane pe teritoriul regiunii. „Inclusiv prin intermediul instituțiilor abilitate de profil de comunicare, sub formatele fie că e 1+1 sau altele, cunosc foarte bine despre acele persoane, și ei înțeleg foarte bine”, a adăugat șeful IGP.

***

Dmitri Constantinov a fost condamnat pe 26 decembrie 2025 la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu. Instanța a dispus, de asemenea, încasarea a peste 40 de milioane de lei din contul fostului lider al Adunării Populare a Găgăuziei cu titlu de prejudiciu material și moral, precum și cheltuieli de judecată, și l-a privat de dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 5 ani. Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței. IGP a anunțat inițierea unui dosar de căutare pentru localizarea și reținerea acestuia. Șeful IGP a spus că Constantinov ar fi schimbat trei mijloace de transport pentru a ajunge pe 25 decembrie în regiunea din stânga Nistrului. Pe 16 februarie, Constantinov a spus, într-un mesaj pe Facebook, că nu-și dorește să execute pedeapsa și a respins acuzațiile împotriva sa.

Alexandr Nesterovschi a fost condamnat, pe 19 martie 2025, la 12 ani de închisoare. Acesta a fost acuzat și găsit vinovat de corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Decizia a fost pronunțată în lipsa parlamentarului, acesta fiind dat ulterior în căutare internațională. Potrivit informațiilor SIS, acesta s-ar fi refugiat în regiunea transnistreană cu ajutorul Federației Ruse. Rusia a negat, la rândul ei, implicarea în fuga lui Nesterovschi. Avocatul lui Nesterovschi a calificat hotărârea instanței drept „ilegală și neîntemeiată”.

Irina Lozovan a fost condamnată, pe 31 martie 2025, la 6 ani de închisoare, iar soțului acesteia – 5 ani de închisoare, în dosarul în care sunt învinuiți de finanțarea unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Inculpații nu au fost prezenți la ședința de judecată, iar deputata a fost dată în căutare. Ulterior, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că aceasta s-ar afla în regiunea transnistreană, la fel ca și Nesterovschi. Potrivit oamenilor legii, spre deosebire de colegul său, Lozovan ar fi ajuns acolo de sine stătător.  

Alexandru Pînzari, fost șef al Inspectoratului General al Poliției și fost ministru al Apărării, a fost condamnat pe 19 ianuarie 2026 la 3 ani de închisoare într-un dosar de angajări fictive. Tot atunci, a fost condamnat și președintele FEA, Dorin Damir. Faptele datează din iunie 2017, când Pînzari și șeful de atunci al Direcției nr. 5 a INI l-au angajat formal pe Damir în Secția nr.1 „K”, unitate specială a MAI. Conform procurorilor, Damir a încasat 170.294,75 lei necuvenit, a primit gradul special „inspector-principal” înainte de termen după două luni și, în februarie 2019, gradul de „comisar”. Totodată, fără a desfășura activități polițienești, i-au fost acordate distincții departamentale. Alexandru Pînzari a fost dat în căutare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: