gov.ro

Oana Țoiu, despre votul juriului din Moldova la Eurovision: „Nu e prima dată când decidenții sunt sub standardele pe care le setează cetățenii”

Publicul din Republica Moldova a apreciat atât piesa României la Eurovision, cât și vecinătatea. În același timp, nu este prima dată când decidenții sunt sub standardele pe care le setează cetățenii. Declarațiile au fost făcute pe 18 mai de ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, care asigură în prezent interimatul funcției.

„În ceea ce privește Moldova, cred că e un lucru bun dacă ne uităm la votul publicului din regiune, că au apreciat atât melodia, și cred și vecinătatea. (…) Nu e prima dată când decidenții sunt sub standardele pe care le setează cetățenii. În ceea ce privește votul juriului din Moldova, acolo este important să menționăm că sunt nu doar multe personalități publice care au criticat deja asta, dar vorbim chiar de reacții de la nivelul ministerelor și de la nivel guvernamental, privind cererea unor clarificări din partea juriului”, a declarat Oana Țoiu, la RFI România.

Menționăm că, pe 18 mai, Vlad Țurcanu, directorul general al companiei publice „Teleradio-Moldova”, responsabilă de constituirea juriului Republicii Moldova la Eurovision, a anunțat că demisionează pe fondul scandalului privind votul juriului Republicii Moldova la finala competiției internaționale. În același timp, și Andrei Zapșa, adjunctul directorului general, pleacă de la Teleradio-Moldova. Amintim că Zapșa este unul dintre membrii juriului care au apreciat evoluțiile artiștilor la Eurovision Song Contest 2026.

***

Amintim că juriul Republicii Moldova, în finala Eurovision Song Contest 2026, a acordat 3 puncte prestației reprezentantei României, ceea ce a provocat un val de critici. Vezi AICI cum a votat fiecare jurat din Republica Moldova la Eurovision. Menționăm că, în cadrul televoting-ului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scor maxim.

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că „avem nevoie de explicații” în acest sens, „mai ales după așa un vot al publicului din Republica Moldova”. Un deputat de la PAS a cerut demisiile conducerii TRM. Directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, declart pe 17 mai pentru HotNews că „nu știe” dacă vor urma demisii. „Vom examina și analiza toată situația. Nu cred că este bine să facem asta la cald”, a spus el. 

România a fost reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”, și s-a clasat pe locul trei la ediția din acest an a concursului muzical.

Republica Moldova, care a fost reprezentată de Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova”, a ocupat locul opt. Juriul din România a acordat Republicii Moldova 10 puncte, iar publicul – 12.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: