Vladimir Putin

„Occidentul toarnă ulei peste foc”. Cum a reflectat presa rusă de propagandă subiectul privind mandatul de arest pe numele lui Putin

Pe 17 martie, Curtea Penală Internațională (CPI), cu sediul la Haga, a emis mandat de arestare pe numele lui Putin. Potrivit Agenstvo, canalele de televiziune rusești au reflectat doar pe scurt subiectul, iar în dimineața zilei de 18 martie l-a dat uitării cu totul. Totodată, informația cu greu a putut fi găsită și pe paginile principalelor instituții media rusești de pe online.

1) La «Первый канал» prima mențiune despre mandat a fost făcută la minutul 20, al jurnalului de știri de seară. Aceasta a început cu următoarele cuvintele prezentatoarei Ecaterina Andreeva: „Occidentul ridică miza și, în loc să contribuie la rezolvarea situației din Ucraina, nu face decât să toarne ulei peste foc”. Potrivit lui Andreeva, mandatul a fost emis „ca parte a unor cazuri de deportare presupus ilegală a copiilor din noile regiuni rusești” și iată „cum Haga încearcă să prezinte întregii comunități mondiale asistența acordată copiilor pe care autoritățile rusești îi salvează de bombardamentele naționaliștilor ucraineni”. În total, prezentatoarea a vorbit 1 minut și 10 secunde pe acest subiect. A doua zi, în buletinul de știri de la ora 09:00, mandatul nu a mai fost menționat.

2) În cadrul emisiunii „Vesti” de la Russia 1, hotărârea CPI a fost menționată doar la sfârșitul programului, dedicându-i-se doar 50 de secunde. Comentând hotărârea judecătorească, prezentatorul Igor Kojevin a spus că aceasta se referea la „presupusa scoatere ilegală a minorilor de pe teritoriul Ucrainei”. El a vorbit, de asemenea, despre „absurditatea” acuzațiilor și a reamintit că Rusia, la fel ca Ucraina, China, India și SUA, nu recunosc hotărârea instanței internaționale. În cadrul ediției emisiunii, din 18 martie, de la ora 11:00 subiectul mandatului de arest nu a mai fost menționat.

3) În timpul telejurnalul de seară de la NTV, difuzat la 40 de minute după ce a apărut vestea despre ordinul de arest, acesta nu a fost menționat. De asemenea, nici în buletinul de știri de sâmbătă, de la ora 10:00, nu a fost reflectat subiectul.

4) Pe pagina principală a site-ului agenției de presă TASS, în după-amiaza zilei de 18 martie, informația despre mandatul de arest putea fi găsită doar la rubrica „Popular”. Pe locul trei în ceea ce privește lizibilitatea se afla „Biden a calificat drept justificată decizia privind mandatul CPI împotriva lui Putin”.

5) În după-amiaza zilei de 18 martie, pe pagina principală a site-ului RBC, știrile despre mandat erau, de asemenea, disponibile doar în newsfeed-ul scurt. Nu a existat nicio mențiune despre mandat pe pagina principală sau în lista celor mai importante materiale ale săptămânii de sub știrile principale ale zilei.

6) Informația despre ordinul de arestare a președintelui rus a lipsit și de pe prima pagină a cotidianului Komsomolskaia Pravda, considerat „ziarul preferat al lui Putin”. Este ironic faptul că, cu o zi înainte, ziarul publicase un articol întitulat: „CPI nerecunoscută de Rusia spune că a emis „mandate” de arestare a președintelui rus Vladimir Putin”.

7) Printre trei cele mai importante știri de pe site-ul Vedomosti, de sâmbătă la prânz, era doar un articol cu declarația lui Dimitri Peskov despre mandat. De asemenea, a existat și un articol despre reacția lui Biden în newsfeed-ul cu știri scurte.

8) În ediția de sâmbătă a ziarului Kommersant nu au apărut articole despre mandat. De asemenea, nu a existat nicio mențiune despre acesta pe pagina principală a site-ului web al publicației sâmbătă la prânz.

De menționat că nu este pentru prima dată în ultimele săptămâni când evenimente internaționale majore au fost reduse la tăcere de propagandă rusă. Canalele de televiziune rusești, în deosebi, nu au relatat nimic despre Premiile Oscar, la care filmul „Navalnîi”, despre principalul opozant politic al lui Putin, a fost premiat la categoria „Cel mai bun documentar”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Cecan / NewsMaker

Creditul de €200 mln de la BEI, utilizat pentru plantări nereușite? Hajder răspunde criticilor privind Programul de împădurire

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că plantările realizate până acum în cadrul Programului național de extindere și reabilitare a pădurilor au fost finanțate din bugetul de stat, fără a utiliza împrumutul de 200 de milioane de euro acordat de Banca Europeană de Investiții (BEI). Precizarea a fost făcută vineri, 23 octombrie, în contextul criticilor privind eficiența programului, supraviețuirea puieților și costurile pe care le-ar putea suporta Republica Moldova.

„Câți bani acordul de 200 de milioane de euro am investit în plantări? (…) Ei speră că o minciună spusă de mai multe ori va ajunge să fie crezută de oameni. Scopul lor este să denigreze guvernarea, dar și Programul de împădurire. (…) Adevărul este că tot ce am plantat până acum este din bugetul de stat. Avem plantări bune. Și da, avem plantări mai puțin reușite: fie din cauza schimbărilor climatice, din cauza solului degradat sau din cauza neglijenței umane. Acești oameni trebuie și vor fi pedepsiți. Până la urmă, nu există păduri fără uscături”, a declarat Gheorghe Hajder.

Precizăm că politicieni de opoziție susțin că împrumutul contractat de Republica Moldova de la BEI ar fi folosit pentru plantări fără reușită. Aceștia spun că, în locul unor rezultate economice și ecologice concrete, țara acumulează noi datorii. Unele organizații care monitorizează plantările afirmă, de asemenea, că o parte dintre puieți se usucă sau nu se prind.

Potrivit criticilor, fără irigare, protecție și îngrijire corespunzătoare, arborii tineri riscă să moară în număr mare din cauza secetei. Aceste lucrări ar necesita investiții suplimentare de miliarde de lei.

În replică, Ministerul Mediului și Agenția „Moldsilva” au declarat că, în cadrul Programului de împădurire, au fost deja împădurite peste 20 000 de hectare de teren. Totodată, în pepinierele agenției, care se întind pe aproximativ 200 de hectare, au fost crescuți peste 31 de milioane de puieți.

Potrivit autorităților, împrumutul de la BEI urmează să fie utilizat pentru plantarea și reabilitarea a 63 000 de hectare de pădure, amenajarea a trei pepiniere industriale și construirea a 35 de depozite pentru lemn.

Programul de împădurire este prezentat de autorități drept o măsură pe termen lung pentru combaterea secetei și a efectelor schimbărilor climatice. În prezent, gradul de împădurire al Republicii Moldova este de 11,6%, în timp ce media în UE depășește 35%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: