Vladimir Putin

„Occidentul toarnă ulei peste foc”. Cum a reflectat presa rusă de propagandă subiectul privind mandatul de arest pe numele lui Putin

Pe 17 martie, Curtea Penală Internațională (CPI), cu sediul la Haga, a emis mandat de arestare pe numele lui Putin. Potrivit Agenstvo, canalele de televiziune rusești au reflectat doar pe scurt subiectul, iar în dimineața zilei de 18 martie l-a dat uitării cu totul. Totodată, informația cu greu a putut fi găsită și pe paginile principalelor instituții media rusești de pe online.

1) La «Первый канал» prima mențiune despre mandat a fost făcută la minutul 20, al jurnalului de știri de seară. Aceasta a început cu următoarele cuvintele prezentatoarei Ecaterina Andreeva: „Occidentul ridică miza și, în loc să contribuie la rezolvarea situației din Ucraina, nu face decât să toarne ulei peste foc”. Potrivit lui Andreeva, mandatul a fost emis „ca parte a unor cazuri de deportare presupus ilegală a copiilor din noile regiuni rusești” și iată „cum Haga încearcă să prezinte întregii comunități mondiale asistența acordată copiilor pe care autoritățile rusești îi salvează de bombardamentele naționaliștilor ucraineni”. În total, prezentatoarea a vorbit 1 minut și 10 secunde pe acest subiect. A doua zi, în buletinul de știri de la ora 09:00, mandatul nu a mai fost menționat.

2) În cadrul emisiunii „Vesti” de la Russia 1, hotărârea CPI a fost menționată doar la sfârșitul programului, dedicându-i-se doar 50 de secunde. Comentând hotărârea judecătorească, prezentatorul Igor Kojevin a spus că aceasta se referea la „presupusa scoatere ilegală a minorilor de pe teritoriul Ucrainei”. El a vorbit, de asemenea, despre „absurditatea” acuzațiilor și a reamintit că Rusia, la fel ca Ucraina, China, India și SUA, nu recunosc hotărârea instanței internaționale. În cadrul ediției emisiunii, din 18 martie, de la ora 11:00 subiectul mandatului de arest nu a mai fost menționat.

3) În timpul telejurnalul de seară de la NTV, difuzat la 40 de minute după ce a apărut vestea despre ordinul de arest, acesta nu a fost menționat. De asemenea, nici în buletinul de știri de sâmbătă, de la ora 10:00, nu a fost reflectat subiectul.

4) Pe pagina principală a site-ului agenției de presă TASS, în după-amiaza zilei de 18 martie, informația despre mandatul de arest putea fi găsită doar la rubrica „Popular”. Pe locul trei în ceea ce privește lizibilitatea se afla „Biden a calificat drept justificată decizia privind mandatul CPI împotriva lui Putin”.

5) În după-amiaza zilei de 18 martie, pe pagina principală a site-ului RBC, știrile despre mandat erau, de asemenea, disponibile doar în newsfeed-ul scurt. Nu a existat nicio mențiune despre mandat pe pagina principală sau în lista celor mai importante materiale ale săptămânii de sub știrile principale ale zilei.

6) Informația despre ordinul de arestare a președintelui rus a lipsit și de pe prima pagină a cotidianului Komsomolskaia Pravda, considerat „ziarul preferat al lui Putin”. Este ironic faptul că, cu o zi înainte, ziarul publicase un articol întitulat: „CPI nerecunoscută de Rusia spune că a emis „mandate” de arestare a președintelui rus Vladimir Putin”.

7) Printre trei cele mai importante știri de pe site-ul Vedomosti, de sâmbătă la prânz, era doar un articol cu declarația lui Dimitri Peskov despre mandat. De asemenea, a existat și un articol despre reacția lui Biden în newsfeed-ul cu știri scurte.

8) În ediția de sâmbătă a ziarului Kommersant nu au apărut articole despre mandat. De asemenea, nu a existat nicio mențiune despre acesta pe pagina principală a site-ului web al publicației sâmbătă la prânz.

De menționat că nu este pentru prima dată în ultimele săptămâni când evenimente internaționale majore au fost reduse la tăcere de propagandă rusă. Canalele de televiziune rusești, în deosebi, nu au relatat nimic despre Premiile Oscar, la care filmul „Navalnîi”, despre principalul opozant politic al lui Putin, a fost premiat la categoria „Cel mai bun documentar”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Ministrul german de Externe, la Chișinău: „Moldova ar fi o adevărată îmbogățire pentru UE”

Ministrul de Externe al Germaniei, Johan Wadephul, care se află într-o vizită la Chișinău, și-a afirmat sprijinul pentru integrarea Republicii Moldova în UE. Acesta a declarat că crede în viitorul european al Republicii Moldova și că țara noastră ar fi „o adevărată îmbogățire” pentru Uniunea Europeană. Oficialul a spus că Germania va continua să susțină Republica Moldova în parcursul său europeană, dacă cetățenii săi vor decide să continue să meargă pe această cale, făcând aluzie la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă în fața Catedralei Nașterii Domnului.

Astăzi am venit în Republica Moldova pentru că, la fel ca și mulți în Europa, cred în viitorul european al Moldovei. Uniunea Europeană și-a deschis larg ușile și porțile pentru toate țările care împărtășesc valorile noastre, care doresc să vină alături de noi, care vor să devină membre ale acestei comunități puternice. Ale comunității în care sunt trăite valorile libertății de exprimare, ale drepturilor omului, ale statului de drept și ale democrației parlamentare. Moldova ar fi o adevărată îmbogățire pentru Uniunea Europeană. Este o țară interesantă din punct de vedere economic, ceea ce în mod cert înseamnă un viitor bun pentru Uniunea Europeană”, a declarat Johann Wadephul.

Șeful diplomației germane a mai menționat că UE reunește state cu culturi, religii și sisteme politice diferite, iar Republica Moldova la fel își poate găsi locul în cadrul blocului comunitar.

Doresc să subliniez acest lucru cât se poate de clar, pentru că din partea Rusiei există în mod repetat încercări de a răspândi informații false despre Uniunea Europeană. În Uniunea Europeană, fiecare țară își poate păstra identitatea, obiceiurile și tradițiile. Diferite religii pot fi liber practicate. De aceea mă întâlnesc acum cu reprezentanți ai diferitelor culte religioase, pentru a înțelege și a cunoaște care este situația în această țară. Pentru că în fiecare țară din Europa lucrurile stau puțin diferit și așa poate fi, așa este permis și așa trebuie să fie”, a adăugat el.

Totodată, ministrul Johann Wadephul a declarat că vrea să continue politica predecesoarei sale Annalena Baerbock cu privire la sprijinirea Republicii Moldova. El a menționat că țara intenționează să ofere și în continuare susținere inclusiv prin Platforma de Sprijin pentru R. Moldova, lansată la inițiativa României, Germaniei și Franței.

În acest moment au loc pregătiri tehnice, iar atunci când va fi momentul potrivit și când va fi necesar, vom invita cu siguranță la o nouă conferință (a Platformei de Sprijin – n. r.). Dar știu, de asemenea, că aici urmează alegeri (alegeri parlamentare din 28 septembrie – n. r.), iar alegătorii sunt suverani în toate țările guvernate democratic și ei decid cum merg lucrurile mai departe. Și de aceea cred că este corect să arătăm respect față de decizia electorală aici în Moldova și să așteptăm să vedem cum vor decide oamenii”, a spus Johan Wadephul.

El a subliniat că Germania va sprijin și de acum încolo Republica Moldova în parcursul său european, dacă cetățenii vor decide să meargă și mai departe pe această cale. „Sper din tot sufletul că oamenii din această țară vor decide să urmeze în continuare calea europeană”, a adăugat el.

Amintim că ministrul de Externe al Germaniei, Johan Wadephul, întreprinde pe 1 iulie o scurtă vizită la Chișinău. Înainte de declarațiile de presă, oficialul a fost la Catedrala Nașterii Domnului. Pe agendă mai figurează discuții cu reprezentanți ai diferitelor culte religioase și o cină cu președinta Maia Sandu.

Johan Wadephul a ajuns în Republica Moldova imediat după o vizită de solidaritate la Odesa, Ucraina.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: