МИД России

Ofensiva Ucrainei: Moscova cere organizațiilor internaționale „să condamne atacurile teroriste” și promite „un răspuns dur”

Rusia, țara care a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, a cerut organizațiilor internaționale să condamne „atacurile teroriste ale militanților ucraineni” asupra regiunilor rusești. Reprezentanta Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a numit drept „acte barbare” ultimele atacuri asupra Federației Ruse. Potrivit ei, un „răspuns dur” din partea forțelor armate ruse nu se va lăsa așteptat. 

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova a venit cu mai multe declarații pe 11 august în legătură cu „ultimele atacuri teroriste alte forțelor armate ucrainene asupra regiunilor ruse”.

Zaharova a spus că „regimul de la Kiev își continuă activitățile teroriste cu unicul scop – de a intimida populația civilă a Rusiei”. Ea a numit drept „acte barbare” atacurile asupra regiunilor din Rusia.

„Este evident că aceste atacuri cu rachete ucrainene și atacurile cu drone asupra regiunilor rusești sunt în mod clar de natură teroristă. (…) Nu avem nicio îndoială că organizatorii și autorii acestor crime, inclusiv curatorii lor străini, vor fi trași la răspundere pentru ele. Un răspuns dur din partea Forțelor Armate Ruse nu se va lăsa așteptat”, a adăugat ea. 

În plus, Zaharov a cerut organizațiilor internaționale „să condamne atacurile teroriste ale militanților ucraineni”.

În dimineața zilei de 11 august, Ministerul rus al Apărării a raportat că a doborât 35 de drone în cinci regiuni ale țării. Potrivit instituției, în noaptea de sâmbătă spre duminică, sistemele de apărare aeriană au distrus 4 rachete și 14 drone doar deasupra regiunii Kursk. Aici, resturile de rachetă ar fi căzut peste o clădire cu nouă etaje și ar fi avut de suferit 13 persoane. În ajun, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a spus că șefia forțelor armate ucrainene l-a informat despre „transferul războiului pe teritoriul agresorului”. Potrivit lui Zelenski, astfel de acțiuni dovedesc capacitatea Kievului de a „restabili dreptatea” și de a exercita presiunea necesară asupra Rusiei. Detalii AICI

Și Ucraina a raportat atacuri ale Rusiei în dimineața zilei de 11 august. Se menționa că un bărbat și fiul său de numai 4 ani au murit în regiunea Kiev. Alte 3 persoane au fost grav rănite, printre acestea – un copil de 12 ani. În plus, opt case și patru vehicule au înregistrat distrugeri. Detalii AICI.

***

Ucraina se confruntă cu invazia rusă din 24 februarie 2022. Agresiunea militară împotriva țării vecine a început la ordinul președintelui Rusiei, Vladimir Putin.

Pe 6 august 2024, armata Ucrainei a intrat pe teritoriul Rusiei, în apropierea orașului Sudja a regiunii Kursk. Până în seara zilei de 7 august, armata a capturat punctul de control „Sudja” de la granița regiunii ucrainene Sumî și regiunii rusești Kursk, a luat prizonieri mai mulți polițiști de frontieră și, totodată, sub controlul armatei a ajuns stația de măsurare a gazelor „Sudja”, prin care gazul rusesc este furnizat în Europa. În regiune a fost emisă stare de urgență. Detalii AICI

Consilierul președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, Mihail Podoleak, a publicat pe 8 august o declarație despre „distrugerea formelor obișnuite de viață” în Rusia, inclusiv în regiunile de graniță Kursk și Belgorod. Potrivit Meduza, a fost prima declarație a autorităților ucrainene în cazul acțiunilor militare din regiunea Kursk. În declarația sa, Podoleak nu a menționat în mod direct ofensiva armatei ucrainene, dar a spus: „Rusia a crezut că normele legale nu i se aplică și de aceea ea poate ataca ilegal teritoriile țărilor vecine. (…) Dar războiul este un război care are propriile reguli și în care agresorul culege întotdeauna recompensele corespunzătoare”.

Pe 9 august, ziarul american The Washington Post a scris, cu referire la un consilier al președintelui Ucrainei, că militarii ucraineni implicați în operațiunea militară din regiunea Kursk, Federația Rusă, au capturat 100 km2 de teritoriu. Potrivit sursei ziarului, autoritățile de la Kiev intenționează să folosească teritoriul cucerit în timpul negocierilor cu Moscova privind invazia rusă din Ucraina. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: