МИД России

Ofensiva Ucrainei: Moscova cere organizațiilor internaționale „să condamne atacurile teroriste” și promite „un răspuns dur”

Rusia, țara care a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, a cerut organizațiilor internaționale să condamne „atacurile teroriste ale militanților ucraineni” asupra regiunilor rusești. Reprezentanta Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a numit drept „acte barbare” ultimele atacuri asupra Federației Ruse. Potrivit ei, un „răspuns dur” din partea forțelor armate ruse nu se va lăsa așteptat. 

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova a venit cu mai multe declarații pe 11 august în legătură cu „ultimele atacuri teroriste alte forțelor armate ucrainene asupra regiunilor ruse”.

Zaharova a spus că „regimul de la Kiev își continuă activitățile teroriste cu unicul scop – de a intimida populația civilă a Rusiei”. Ea a numit drept „acte barbare” atacurile asupra regiunilor din Rusia.

„Este evident că aceste atacuri cu rachete ucrainene și atacurile cu drone asupra regiunilor rusești sunt în mod clar de natură teroristă. (…) Nu avem nicio îndoială că organizatorii și autorii acestor crime, inclusiv curatorii lor străini, vor fi trași la răspundere pentru ele. Un răspuns dur din partea Forțelor Armate Ruse nu se va lăsa așteptat”, a adăugat ea. 

În plus, Zaharov a cerut organizațiilor internaționale „să condamne atacurile teroriste ale militanților ucraineni”.

În dimineața zilei de 11 august, Ministerul rus al Apărării a raportat că a doborât 35 de drone în cinci regiuni ale țării. Potrivit instituției, în noaptea de sâmbătă spre duminică, sistemele de apărare aeriană au distrus 4 rachete și 14 drone doar deasupra regiunii Kursk. Aici, resturile de rachetă ar fi căzut peste o clădire cu nouă etaje și ar fi avut de suferit 13 persoane. În ajun, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a spus că șefia forțelor armate ucrainene l-a informat despre „transferul războiului pe teritoriul agresorului”. Potrivit lui Zelenski, astfel de acțiuni dovedesc capacitatea Kievului de a „restabili dreptatea” și de a exercita presiunea necesară asupra Rusiei. Detalii AICI

Și Ucraina a raportat atacuri ale Rusiei în dimineața zilei de 11 august. Se menționa că un bărbat și fiul său de numai 4 ani au murit în regiunea Kiev. Alte 3 persoane au fost grav rănite, printre acestea – un copil de 12 ani. În plus, opt case și patru vehicule au înregistrat distrugeri. Detalii AICI.

***

Ucraina se confruntă cu invazia rusă din 24 februarie 2022. Agresiunea militară împotriva țării vecine a început la ordinul președintelui Rusiei, Vladimir Putin.

Pe 6 august 2024, armata Ucrainei a intrat pe teritoriul Rusiei, în apropierea orașului Sudja a regiunii Kursk. Până în seara zilei de 7 august, armata a capturat punctul de control „Sudja” de la granița regiunii ucrainene Sumî și regiunii rusești Kursk, a luat prizonieri mai mulți polițiști de frontieră și, totodată, sub controlul armatei a ajuns stația de măsurare a gazelor „Sudja”, prin care gazul rusesc este furnizat în Europa. În regiune a fost emisă stare de urgență. Detalii AICI

Consilierul președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, Mihail Podoleak, a publicat pe 8 august o declarație despre „distrugerea formelor obișnuite de viață” în Rusia, inclusiv în regiunile de graniță Kursk și Belgorod. Potrivit Meduza, a fost prima declarație a autorităților ucrainene în cazul acțiunilor militare din regiunea Kursk. În declarația sa, Podoleak nu a menționat în mod direct ofensiva armatei ucrainene, dar a spus: „Rusia a crezut că normele legale nu i se aplică și de aceea ea poate ataca ilegal teritoriile țărilor vecine. (…) Dar războiul este un război care are propriile reguli și în care agresorul culege întotdeauna recompensele corespunzătoare”.

Pe 9 august, ziarul american The Washington Post a scris, cu referire la un consilier al președintelui Ucrainei, că militarii ucraineni implicați în operațiunea militară din regiunea Kursk, Federația Rusă, au capturat 100 km2 de teritoriu. Potrivit sursei ziarului, autoritățile de la Kiev intenționează să folosească teritoriul cucerit în timpul negocierilor cu Moscova privind invazia rusă din Ucraina. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

agora.md

Procuror: Constantin Țuțu se află în regiunea transnistreană. Ce spune avocatul acestuia VIDEO

Fostul deputat democrat Constantin Țuțu a părăsit Grecia și, la moment, se află în regiunea transnistreană. Cel puțin aceasta a declarat, pe 16 septembrie, procurorul Elena Cazacov. De cealaltă parte, avocatul lui Țuțu susține că informația „nu corespunde realității” și că clientul său se află în continuare în Grecia.

Ce spune procurorul de caz

Pe 16 septembrie, la Judecătoria Chișinău, a avut loc o ședință în dosarul de îmbogățire ilicită intentat pe numele lui Țuțu. În timpul ședinței, procurorul de caz, Elena Cazacov, a anunțat că „la ziua de astăzi, Constantin Țuțu a părăsit teritoriul Republicii Elene și la moment, potrivit informației prezentate de către Inspectoratul Național de Investigații, se află pe teritoriul regiunii transnistrene”. „Nu se cunoaște locul aflării cu certitudine a acestuia din acea regiune”, a adăugat Cazacov.

Din acest motiv, a adăugat procurorul de caz, „acuzarea își susține demersul privind reluarea (nota red. cercetării judecătorești) și anunțarea în căutare cu aplicarea măsurii preventive în privința acestuia”.

În timpul unor declarații pentru jurnaliști, procurorul a spus că „acuzarea, în susținerea acestor informații (nota red. cu privire la aflarea lui Constantin Țuțu în regiunea transnistreană), a prezentat informația de la Inspectoratul Național de Investigații potrivit căreia s-a informat faptul că acesta a fost localizat în regiunea transnistreană”: „Acuzarea, la moment, nu poate comunica modalitatea prin care acesta a părăsit teritoriul Republicii Elene”.

„În cazul în care acesta luni nu se va prezenta (nota red. la ședința de judecată) și nu va fi oferită o altă informație decât cea oferită astăzi de către acuzare, vom purcede la examinarea în continuare a demersului înaintat de către acuzare cu privire la aplicarea măsurii preventive a arestului preventiv pe un termen de 30 de zile și anunțarea în căutare a acestuia”, a adăugat procurorul de caz.

Elena Cazacov a mai precizat că Țuțu a părăsit Republica Moldova pe 20 iulie 2025, prin Aeroportul Internațional Chișinău, iar ședința din 16 septembrie a fost prima după plecarea acestuia din țară.

Ce spune avocatul lui Țuțu

Ion Negura, avocatul lui Țuțu, a spus că nu este de acord cu demersul procurorului. „Or, informațiile prezentate nu corespund realității. Dumnealui este în Grecia și va reveni în cel mai scurt timp, deoarece nu are careva impedimente/interdicții. Este liber și poate să vină în țară oricând”, a menționat Ion Negura.

Întrebat de ce clientul său nu a ajuns la Chișinău, deși avea procurate bilete, el a vorbit despre „o măsură preventivă în Grecia, care nu-i permite să părăsească teritoriul Greciei”. „Urmează a fi examinată în ședința de judecată revocarea măsurii preventive”, a adăugat acesta. Totodată, avocatul a menționat că Țuțu și-a procurat bilete „pentru că au fost două ședințe de judecată stabilite și dumnealui anticipa că la ședința de judecată va fi revocată măsura, iar ulterior va fi depusă o încheiere privind revocarea măsurii preventive la Inspectoratul Poliției de Frontieră”.

Întrebat cum se va asigura că Țuțu va fi prezent luni la ședința de judecată, avocatul a răspuns: „Până luni mai este. O să prezentăm în primul rând actele care confirmă faptul că el stă în Grecia. Apoi o să decidem cu privire la prezența lui în ședința de judecată. Dumnealui dorește să fie prezent la ședință și sunt sigur că va reveni în cel mai scurt timp”.

Ion Negura a mai declarat că nu discută personal cu Țuțu: „La moment comunic doar cu avocații lui din Grecia”.

Avocatul a mai precizat că, la ședința de judecată din 16 septembrie, s-a solicitat reluarea cercetării judecătorești doar pentru anexarea unor materiale confirmative la demersul de anunțare în căutare și că nu este vorba de reluarea dosarului în sine.

***

Constantin Țuțu a fost reținut pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia, alături de Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat din Moldova. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au găsit, în timpul perchezițiilor desfășurate la vila de lux pe care o închiriau în Elveția, zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferite valute.

Între timp, Țuțu a fost eliberat de autoritățile elene. Pe 3 septembrie, Jurnal TV a scris, pe surse, că Țuțu urma să ajungă la Chișinău în dimineața zilei de 4 septembrie. Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a confirmat atunci că fostul deputat democrat și-a procurat bilete spre Republica Moldova. Totuși, Constantin Țuțu nu a mai ajuns la Chișinău.

Pe 15 septembrie, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că Țuțu are interdicție de a părăsi Grecia. „Nu-mi imaginez cum ar urca în avion și ar pleca, atât timp cât statul elen i-a interzis părăsirea teritoriului său, decât să urce într-un mijloc de transport și să utilizeze traseul fără frontieră că e spațiul Schenghen”, declara Cernăuțeanu.

Anterior, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, explicând de ce autoritățile de la Chișinău nu au înaintat o cerere de extrădare pe numele fostului deputat, a precizat că în cazul acestuia nu există hotărâri de dare în căutare, sentințe de condamnare sau măsuri preventive sub formă de arest.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: