NewsMaker

Oleg Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare. Explicația Maiei Sandu 

Șefa statului Maia Sandu a declarat că Oleg Ozerov, desemnat de Moscova încă în septembrie 2024 în calitate de ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova, nu și-a prezentat scrisorile de acreditare pentru că „el nu a fost încă invitat” să le prezinte. „Nu poți să inviți reprezentantul unei țări să depună scrisorile de acreditare când oficiali de la Moscova spun că statul Republica Moldova nu merită să existe”, a adăugat președinta. Menționăm, potrivit Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu-și prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă.

La emisiunea Cutia Neagră de la TV8, președinta a fost întrebată despre statutul lui Oleg Ozerov, desemnat de Moscova încă în septembrie 2024 în calitate de ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova.

„El nu a fost încă invitat să transmită scrisorile de acreditare”, a comunicat Maia Sandu. „Pentru că nu poți să inviți reprezentantul unei țări să depună scrisorile de acreditare când oficiali de la Moscova spun că statul Republica Moldova nu merită să existe sau ceva de tipul acesta. E vorba despre atitudinea lipsită de respect în general a Kremlinului față de Republica Moldova, este vorba despre faptul că nu se respectă suveranitatea acestei țări, integritatea teritorială. Nu e un lucru nou din păcate, nu mai suntem surprinși dar este doar o continuare a acestei atitudini”, a adăugat șefa statului.

„O să venim cu o decizie când și cum și ce facem, dar comportamentul este același ca și al altor oficiali de la Kremlin”, a spus Maia Sandu, fiind întrebată de ce nu este refuzată candidatura lui Oleg Ozerov.

Ulterior întrebată dacă poziția Președinției este ca Ozerov să nu fie invitat pentru a-și depune scrisorile de acreditare, Maia Sandu a răspuns: „Nu am spus că aceasta este poziția mea. Am spus că atunci când urma să depună scrisorile, oficiali de la Moscova au făcut declarații foarte nerespectuase în raport cu statul Republica Moldova”.

La o nouă precizare, dacă Ozerov va fi invitat sau nu să-și depună scrisorile de acreditare, șefa statului a comunicat: „Da sigur, o să văd când o să iau această decizie”.

***

Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă. Scrisorile de acreditare reprezintă documentul formal emis de statul trimițător, prin care persoana desemnată este recunoscută ca ambasador și își poate începe în mod oficial activitatea diplomatică. Până la acest moment, persoana desemnată poate fi doar un șef al misiunii diplomatice în așteptare, fără statut deplin de ambasador. Fără depunerea scrisorilor de acreditare, această persoană nu are dreptul să reprezinte oficial statul său în relațiile diplomatice cu autoritățile țării gazdă sau să acționeze ca ambasador în sensul deplin al funcției.

***

Amintim, în septembrie 2024, președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat pe Oleg Ozerov în funcția de ambasador în țara noastră. Detalii AICI. Câteva zile mai târziu, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a declarat că instituțiile statului l-au verificat timp de câteva luni pe Oleg Ozerov și nu au găsit informații despre el care să indice că ar putea afecta Republica Moldova. Tot atunci, Popșoi a spus de ce autoritățile de la Chișinău nu resping candidatura lui Ozerov. Detalii AICI.

În noiembrie 2024, Oleg Ozerov a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Acestuia i-a fost înmânată o notă de protest cu privire la implicarea Federației Ruse în procesul electoral din țară. Detalii AICI.

Ulterior, pe 17 ianuarie 2025, Oleg Ozerov a fost la Tiraspol unde a avut o întâlnire cu liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski. Atunci, Chișinăul a reacționat la declarațiile făcute de Krasnoselski din timpul întrevederii cu Ozerov. Detalii AICI.

Pe 24 ianuarie, Partidul Național Moldovenesc a cerut „expulzarea imediată” a ambasadorului rus Oleg Ozerov. Partidul a menționat că „Oleg Ozerov, desemnat ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova, nu și-a prezentat scrisorile de acreditare la Președinția Republicii Moldova” și „fără acest act oficial, Ozerov nu are niciun drept să se prezinte ca ambasador și să desfășoare activități diplomatice pe teritoriul țării noastre”. Detalii AICI.

Pe 27 ianuarie, Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul Moldovei în Rusia Lilian Darie. Acestuia i-au fost înmânate două note de protest. Una dintre acestea – în legătură cu declarațiile unui partid din Moldova care, potrivit Moscovei, „conțineau acuzații nefondate la adresa ambasadorului Rusiei de la Chișinău, apeluri pentru expulzarea acestuia și limitarea activității ambasadei ruse”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: