NewsMaker

Oleg Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare. Explicația Maiei Sandu 

Șefa statului Maia Sandu a declarat că Oleg Ozerov, desemnat de Moscova încă în septembrie 2024 în calitate de ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova, nu și-a prezentat scrisorile de acreditare pentru că „el nu a fost încă invitat” să le prezinte. „Nu poți să inviți reprezentantul unei țări să depună scrisorile de acreditare când oficiali de la Moscova spun că statul Republica Moldova nu merită să existe”, a adăugat președinta. Menționăm, potrivit Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu-și prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă.

La emisiunea Cutia Neagră de la TV8, președinta a fost întrebată despre statutul lui Oleg Ozerov, desemnat de Moscova încă în septembrie 2024 în calitate de ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova.

„El nu a fost încă invitat să transmită scrisorile de acreditare”, a comunicat Maia Sandu. „Pentru că nu poți să inviți reprezentantul unei țări să depună scrisorile de acreditare când oficiali de la Moscova spun că statul Republica Moldova nu merită să existe sau ceva de tipul acesta. E vorba despre atitudinea lipsită de respect în general a Kremlinului față de Republica Moldova, este vorba despre faptul că nu se respectă suveranitatea acestei țări, integritatea teritorială. Nu e un lucru nou din păcate, nu mai suntem surprinși dar este doar o continuare a acestei atitudini”, a adăugat șefa statului.

„O să venim cu o decizie când și cum și ce facem, dar comportamentul este același ca și al altor oficiali de la Kremlin”, a spus Maia Sandu, fiind întrebată de ce nu este refuzată candidatura lui Oleg Ozerov.

Ulterior întrebată dacă poziția Președinției este ca Ozerov să nu fie invitat pentru a-și depune scrisorile de acreditare, Maia Sandu a răspuns: „Nu am spus că aceasta este poziția mea. Am spus că atunci când urma să depună scrisorile, oficiali de la Moscova au făcut declarații foarte nerespectuase în raport cu statul Republica Moldova”.

La o nouă precizare, dacă Ozerov va fi invitat sau nu să-și depună scrisorile de acreditare, șefa statului a comunicat: „Da sigur, o să văd când o să iau această decizie”.

***

Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă. Scrisorile de acreditare reprezintă documentul formal emis de statul trimițător, prin care persoana desemnată este recunoscută ca ambasador și își poate începe în mod oficial activitatea diplomatică. Până la acest moment, persoana desemnată poate fi doar un șef al misiunii diplomatice în așteptare, fără statut deplin de ambasador. Fără depunerea scrisorilor de acreditare, această persoană nu are dreptul să reprezinte oficial statul său în relațiile diplomatice cu autoritățile țării gazdă sau să acționeze ca ambasador în sensul deplin al funcției.

***

Amintim, în septembrie 2024, președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat pe Oleg Ozerov în funcția de ambasador în țara noastră. Detalii AICI. Câteva zile mai târziu, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a declarat că instituțiile statului l-au verificat timp de câteva luni pe Oleg Ozerov și nu au găsit informații despre el care să indice că ar putea afecta Republica Moldova. Tot atunci, Popșoi a spus de ce autoritățile de la Chișinău nu resping candidatura lui Ozerov. Detalii AICI.

În noiembrie 2024, Oleg Ozerov a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Acestuia i-a fost înmânată o notă de protest cu privire la implicarea Federației Ruse în procesul electoral din țară. Detalii AICI.

Ulterior, pe 17 ianuarie 2025, Oleg Ozerov a fost la Tiraspol unde a avut o întâlnire cu liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski. Atunci, Chișinăul a reacționat la declarațiile făcute de Krasnoselski din timpul întrevederii cu Ozerov. Detalii AICI.

Pe 24 ianuarie, Partidul Național Moldovenesc a cerut „expulzarea imediată” a ambasadorului rus Oleg Ozerov. Partidul a menționat că „Oleg Ozerov, desemnat ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova, nu și-a prezentat scrisorile de acreditare la Președinția Republicii Moldova” și „fără acest act oficial, Ozerov nu are niciun drept să se prezinte ca ambasador și să desfășoare activități diplomatice pe teritoriul țării noastre”. Detalii AICI.

Pe 27 ianuarie, Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul Moldovei în Rusia Lilian Darie. Acestuia i-au fost înmânate două note de protest. Una dintre acestea – în legătură cu declarațiile unui partid din Moldova care, potrivit Moscovei, „conțineau acuzații nefondate la adresa ambasadorului Rusiei de la Chișinău, apeluri pentru expulzarea acestuia și limitarea activității ambasadei ruse”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: