Facebook/Iv Ceban

OMS: Omicron va duce la un număr ridicat de spitalizări, în special în rândul celor nevaccinaţi

Propagarea rapidă a variantei Omicron va duce la „un număr mare de spitalizări” ale bolnavilor de COVID-19, chiar dacă această variantă se dovedeşte mai puţin periculoasă decât Delta, a avertizat biroul regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

„O creştere rapidă a Omicron, aşa cum constatăm în mai multe ţări, chiar dacă se combină cu o formă a bolii mai puţin gravă, va determina cu toate acestea un număr ridicat de spitalizări, în special în rândul celor nevaccinaţi’”, a declarat pentru AFP Catherine Smallwood, unul dintre principalii responsabili din cadrul OMS Europa, informează Agerpres.

În faţa incertitudinilor referitoare la noua variantă detectată pentru prima dată la sfârşitul lui noiembrie în Africa de Sud, statele ezită între restricţii stricte şi o strategie mai suplă, ca urmare a indiciilor referitoare la gravitatea mai redusă a variantei Omicron.

„Este prea devreme pentru a putea spune dacă valul Omicron va fi mai grav sau mai puţin grav decât Delta”, a subliniat Smallwood „chiar dacă datele preliminare referitoare la populaţiile afectate în primul rând în Europa (Anglia, Scoţia, Danemarca) arată că Omicron ar putea cauza un risc mai redus de spitalizare în comparaţie cu Delta”.

Smallwood, specialistă în răspunsul de urgenţă în faţa pandemiei, a recomandat interpretarea „cu prudenţă” a acestor date preliminare întrucât, până în acest moment, cazurile analizate vizează în special „populaţii tinere şi cu o stare bună de sănătate din ţări cu rate mari de vaccinare”.

„Nu am văzut încă impactul pe care Omicron îl are asupra grupurilor cele mai vulnerabile: persoane vârstnice care nu au finalizat încă schema completă de vaccinare”, a afirmat expertul.

Mult mai contagios, probabil mai puţin sever: la o lună de la identificarea sa în Africa de Sud, oamenii de ştiinţă au început să descifreze mai bine varianta Omicron, fără să poată spune încă în ce măsură va schimba traiectoria pandemiei de COVID-19.

Din primele studii venite din Africa de Sud, Scoţia şi Anglia săptămâna trecută rezultă că Omicron pare să determine mai puţine spitalizări în comparaţie cu Delta.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

ALDE, admis în cursa pentru parlamentare, în ciuda problemelor privind validarea conducerii. Spătaru: „Un partid curat începe cu liste curate”

În ciuda problemelor de organizare internă, anunțate anterior de lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, formațiunea se regăsește pe lista celor 25 de partide admise oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Pe 9 iulie, Spătaru avertiza că ALDE riscă să fie exclus din cursă din cauza dificultăților privind validarea conducerii, întrucât listele nominale trebuiau transmise către CEC până la data de 14 iulie.

Pe 15 iulie, după ce CEC a prezentat lista partidelor care pot participa la alegeri, Arina Spătaru a făcut o postare în care a subliniat dificultățile prin care a trecut formațiunea în procesul de reorganizare:

„Când am preluat conducerea partidului, am găsit un ALDE amorțit, cu structuri formale, liste pline cu nume fără chip, fără contabilitate corectă , cu contracte ne anulate la timp – un partid folosit în trecut ca instrument personal, nu ca forță democratică vie”, a declarat fosta deputată.

Lidera ALDE spune că a lansat o reformă internă, prin care a verificat câți membri activi are formațiunea în realitate și câte organizații teritoriale funcționează efectiv.

„Am înțeles că, după deconspirarea publică a planurilor lui Șor, mulți lideri falși vor dispărea. Unii nu vor înțelege ce a fost cu investigația sub acoperire, alții vor fugi pentru că au luat bani din plic. În astfel de circumstanțe să pun lucrurile în ordine, să dau sens implicării politice șiși să redau oamenilor încrederea că aici fiecare membru contează cu adevărat a fost o provocare pentru mine”, a mai afirmat Spătaru.

Amintim că pe 9 iulie, Arina Spătaru, lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), anunța public că formațiunea riscă să nu fie admisă în cursa electorală din cauza neîntrunirii cvorumului necesar pentru aprobarea noii conduceri – mai exact, a componenței Consiliului Politic Național.

Potrivit cerințelor legale, toate partidele care doresc să participe la alegerile parlamentare trebuie să prezinte Agenției Servicii Publice, până la începutul perioadei electorale, lista completă și nominală a membrilor organelor de conducere. În lipsa acestor date, Comisia Electorală Centrală poate refuza admiterea în alegeri.

Spătaru a lansat atunci un apel urgent către membrii partidului să se mobilizeze, atrăgând atenția că miza este dreptul legitim de participare în alegeri: „Dacă nu ne mobilizăm imediat, ALDE riscă să piardă dreptul de a participa la alegeri fără drept de contestație”.

Pe 14 iulie, CEC a publicat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie, în baza informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice (ASP). Potrivit CEC, 25 de formațiuni politice întrunesc condițiile legale necesare pentru a intra în cursa electorală. Printre acestea se numără și Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, precum și Partidul „Moldova Mare”, fondat de fosta procuroare Victoria Furtună. Pe de altă parte, partidele „Șansă” și „Renaștere”, membre ale blocului „Victorie”, afiliat fugarului Ilan Șor, nu se regăsesc pe lista publicată de CEC.

Totodată, în lista partidelor eligibile se numără și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), lidera căruia, Arina Spătaru, a lucrat sub acoperire în anchetarea unui dosar penal împotriva lui Ilan Șor, condamnat la ani grei de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: