Asociația presei Independente (API) împreună cu mai multe organizații neguvernamentale și instituții de presă locale a desfășurat o amplă campanie de sensibilizare a cetățenilor despre serviciile publice de calitate.
Potrivit API, oamenii trebuie să înțeleagă că orice localitate are nevoie de servicii publice de apă, canalizare și de evacuarea deșeurilor, iar acest lucru este posibil doar când cetățenii sunt activi și responsabili și că orice deșeu aruncat la întâmplare afectează grav calitatea apei pe care o bem și mediul în care trăim.
Din 2019 până 2021, în localitățile din țară au fost realizate mai multe proiecte de succes cu ajutorul Proiectului Uniunii Europene „Abilitarea cetățenilor în republica Moldova”, finanțat de către Uniunea Europeană și implimentat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei.
Acest video a fost realizat în cadrul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”, finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și comunicare și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).
Conținutul acestui video aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea UE sau GIZ.
Echipa Ambasadei Drepturilor Omului prezintă o nouă temă pentru Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova – „Traficul de ființe umane” – elaborată în cadrul proiectului „Educație în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, implementat în cooperare cu Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS), cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia.
Traficul de persoane începe adesea cu o promisiune de loc de muncă, studii sau o viață mai bună și se încheie prin exploatare. Acesta reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului și poate avea loc atât peste granițe, cât și în interiorul unei țări. Semnalele alarmante pot fi: pașaportul sau documentele de identitate se păstrează la altcineva, nu puteți părăsi liber locul de muncă sau locuința, aveți o datorie pe care nu o veți putea achita niciodată, sau remunerarea și condițiile de muncă sunt foarte diferite de ceea ce vi s-a promis. Victimele traficului de persoane au dreptul la protecție, sprijin și asistență și nu ar trebui pedepsite pentru infracțiunile pe care au fost forțate să le comită. Cum puteți recunoaște traficul de persoane? Ce trebuie să știm cu toții pentru a preveni traficul de persoane?
Traficul de persoane este o infracțiune recunoscută la nivel mondial și cuprinde diverse forme, mijloace și acte de trafic. Traficul de ființe umane este infracțiunea cu cea mai rapidă expansiune la nivel mondial, estimându-se că între 20 și 30 de milioane de victime ale traficului sunt, în prezent, ținute în sclavie pe tot globul. Aproximativ 80% din cazurile de trafic implică exploatarea sexuală, marea majoritate a victimelor fiind femei. Transportarea transfrontalieră a unei victime nu este întotdeauna necesară pentru ca infracțiunea de trafic de persoane să aibă loc. Victimele pot fi supuse sclaviei chiar în localitățile lor de origine de către traficanți care profită de vulnerabilitatea acestora. Traficul de ființe umane reprezintă utilizarea și exploatarea indivizilor ca pe niște mărfuri de către traficanți, în scopul obținerii unor câștiguri economice sau de altă natură. Traficul de ființe umane constă în recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unor persoane prin utilizarea forței, a fraudei sau a înșelăciunii, în scopul exploatării acestora pentru profit. Este o formă de exploatare a persoanelor prin vânzarea, cumpărarea sau traficul acestora. Traficul de persoane include constrângerea la prostituție sau la alte forme de exploatare sexuală, la muncă sau servicii forțate, la stare de sclavie sau la prelevarea de organe, precum și alte forme. În cazul copiilor, exploatarea poate include, de asemenea, adopția internațională ilegală și alte forme de exploatare.
Traficul de ființe umane afectează grav drepturile omului, întrucât restricționează pe nedrept libertatea și siguranța persoanei și este incompatibil cu demnitatea și valoarea ființei umane. Drepturi precum dreptul la viață, interzicerea tratamentelor inumane sau degradante ori a torturii, dreptul la demnitate și la respectarea valorii persoanei, dreptul la libertate și siguranță, dreptul de a nu fi supus sclaviei, servituții, muncii forțate sau muncii în condiții de dependență (servitute prin datorie), precum și multe altele, pot fi violate la diferite etape ale traficului de persoane. Victimele sunt ademenite și ținute în condiții îngrozitoare în scopul exploatării sexuale sau prin muncă, al obligării la cerșetorie, al implicării în activități infracționale, al prelevării de organe sau al altor numeroase forme de exploatare. De asemenea, traficul de ființe umane este adesea considerat o formă de violență împotriva femeilor și copiilor, întrucât afectează în mod disproporționat femeile, acesta constituie o formă de discriminare la adresa acestora.
Este esențial să recunoașteți formele diverse de trafic pentru a vă proteja pe dumneavoastră și pe ceilalți. Cele mai frecvente forme de trafic sunt:
Exploatarea sexuală – reprezintă orice act sexual abuziv, săvârșit fără consimțământ. Aceasta include prostituția sub diversele sale forme – servicii de escortă, bordeluri, prostituție stradală și altele. Aceasta este una dintre modalitățile prin care traficanții își folosesc și exploatează victimele. Victime pot fi atât adulți, cât și copii, indiferent de gen. Totuși, majoritatea victimelor traficului în scopuri de exploatare sexuală sunt femei. Astfel, această formă de trafic de persoane implică o perspectivă de gen și este recunoscută ca o formă de discriminare ilegală împotriva femeilor.
Munca forțată – presupune obligarea victimelor să muncească un număr foarte mare de ore – adesea în condiții dificile – și să predea traficanților întregul salariu sau cea mai mare parte a acestuia. Munca forțată implică utilizarea constrângerii, precum și lipsa libertății sau a posibilității de a alege pentru victimă. De asemenea, victimele pot fi supuse unor amenințări verbale sau violenței pentru a fi determinate să se supună. S-a constatat că sectoare precum industria, divertismentul, turismul, agricultura și construcțiile utilizează, într-o anumită măsură, munca forțată a victimelor traficului de persoane.
Servitutea domestică – presupune obligarea unei victime să muncească într-o gospodărie privată. Servitutea domestică, care constituie o formă de trafic de ființe umane, diferă de munca domestică. La fel ca în cazul traficului de persoane, controlul asupra lucrătorului se exercită prin constrângere. Victimele servituții domestice duc, de regulă, o viață extrem de izolată și au parte de puțină libertate – sau chiar deloc – în afara supravegherii. Condițiile lor de viață sunt adesea precare, fiindu-le refuzate intimitatea și confortul elementar. Un exemplu poate fi când victima ar putea fi amenințată cu deportarea, ceea ce nu i-ar lăsa nicio altă alegere în afară de a continua să muncească.
Exploatarea în scopul comiterii de infracțiuni – presupune implicarea victimei traficului de persoane în săvârșirea unei fapte penale sau a unui act ilegal, în beneficiul traficantului. Aceste fapte pot include furtul din buzunare, furtul din magazine, traficul de droguri sau alte activități similare care sunt sancționate de lege și generează un câștig financiar pentru traficant. În multe cazuri, victimele traficului de persoane – exploatate inițial prin alte forme ale acestui fenomen – sunt ulterior constrânse să devină ele însele traficanți; mai exact, acestea recrutează, transportă sau adăpostesc noi victime, în special în cazurile de trafic în scopul exploatării sexuale. Astfel, fostele victime pot deveni infractori.
Prelevarea de organe – una dintre modalitățile prin care traficanții își folosesc și exploatează victimele este prelevarea de organe care vizează utilizarea organelor interne ale acestora pentru transplant. În unele cazuri, traficanții constrâng victimele sau le induc în eroare pentru a le determina să cedeze un organ. În alte situații, victimele acceptă să își vândă un organ, dar sunt înșelate, nefiind plătite deloc sau primind o sumă mai mică decât prețul promis. Există și cazuri în care persoane vulnerabile, internate în spitale sau centre medicale pentru probleme de sănătate proprii, sunt tratate pentru o afecțiune pe care este posibil să nu o aibă, iar în cursul acestui tratament le sunt prelevate organe fără știrea sau consimțământul lor. Traficul în scopul comerțului cu organe poate afecta persoane de orice vârstă, cu condiția ca organele acestora să fie potrivite pentru transplant.
Infracțiunea de trafic de ființe umane este recunoscută la nivel internațional. Prin urmare, statele individuale au obligația de a investiga astfel de infracțiuni, de a proteja victimele, de a urmări penal cazurile de trafic și de a-i trage la răspundere pe făptași. Victima traficului de persoane are dreptul de a se adresa organelor de drept competente cu o solicitare de inițiere a urmăririi penale într-un caz de trafic de ființe umane. Este obligația statului să se asigure că victimele traficului de persoane beneficiază de asistență și protecție, aspect esențial nu doar pentru a le ajuta să scape din situația de exploatare, ci și pentru a preveni revictimizarea și traficul repetat. Este necesar ca victimele traficului de persoane să își poată exercita drepturile în mod efectiv. Prin urmare, trebuie să li se asigure asistență și sprijin pe parcursul procedurilor penale, indiferent de disponibilitatea acestora de a depune mărturie. Este necesar ca victimele traficului de persoane să își poată exercita drepturile în mod efectiv. Prin urmare, trebuie să li se asigure asistență și sprijin pe parcursul procedurilor penale, indiferent de disponibilitatea acestora de a depune mărturie. În practică, serviciile de asistență pentru victime sau de reabilitare socială se bazează pe o evaluare a nevoilor individuale și pe o abordare centrată pe victimă, ținând seama de circumstanțele, contextul cultural și nevoile fiecărei persoane în parte. În plus, se ia în considerare caracterul specific de gen al fenomenului traficului de persoane, precum și faptul că femeile și bărbații sunt adesea traficați în scopuri diferite. Prin urmare, sunt furnizate măsuri de asistență și sprijin adaptate specificului de gen.
Citiți mai multe despre „Traficul de ființe umane” pe platforma online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova pentru a înțelege, ce este traficul de ființe umane și cum puteți recunoaște traficul de persoane, ce forme ia traficul de persoane și cum afectează drepturile omului, modul în care ar trebui desfășurate procedurile penale în cazurile de trafic de persoane, precum și tipurile de servicii de reabilitare socială pentru victimele traficului de ființe umane care sunt oferite și finanțate de stat.
Echipa Ambasadei Drepturilor Omului continuă dezvoltarea Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova prin intermediul a două proiecte: proiectul „Educația pentru Drepturile Omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare”, finanțat de Fondul Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar, și proiectul „Educația pentru Drepturile Omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Letonia. În prezent, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova include paisprezece subiecte, douăzeci de drepturi, unsprezece teste pentru verificarea cunoștințelor despre drepturile omului și un compendiu extins, îmbogățit cu jurisprudență din cele mai importante cazuri privind drepturile omului din Moldova și Europa. Toate materialele sunt disponibile pe platforma online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova – humanrightsguide.md – în limbile rusă, română și engleză.
Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat de asociația obștească ”Ambasada Drepturilor Omului”, în parteneriat cu asociația obștească ”Societatea Baltică pentru Drepturile Omului” (BHRS). Printre partenerii Ghidului privind Drepturile Omului în Moldova se numără Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.
La cafeneaua din Bălți, unde a fost înregistrat un focar de toxiinfecție alimentară, au fost depistate neconformități în ceea ce privește anumite produse, acestea fiind ulterior retrase. Este vorba despre produse din pește și alte produse conexe. Informațiile au fost comunicate de ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, care a precizat că prima internare în spital a avut loc pe 8 noiembrie, însă activitatea localului a fost sistată abia pe 16 noiembrie. În această perioadă au fost înregistrate mai multe internări. În total, peste 35 de persoane au fost internate în spital. Trei dintre acestea au fost în stare gravă, iar celelalte – în stare de gravitate medie.
Potrivit lui Gasnaș, între 6 și 16 noiembrie, la această cafenea au fost organizate circa 12 evenimente private, la care au participat peste 80 de persoane. „Pe data de 8 noiembrie a fost prima internare la Spitalul Clinic Bălți și spitalul notifica zilnic Centrul de Sănătate Publică Bălți (nota red. CSP). Iar colegii de la Agenția Națională de Sănătate Publică (nota red. ANSP) s-au autosesizat și au demarat anchetele epidemiologice. Pe 11 noiembrie, CSP Bălți începe ancheta epidemiologică. ANSP sesizează și ANSA, care dispun un control de stat la acest local. Pe 12 noiembrie, controlul, împreună, determină neconformități în ce ține de anumite produse, care au fost retrase”, a comunicat ministrul.
De asemenea, ministrul a precizat că au fost prelevate probe și că, în baza acestora, pe 16 noiembrie a fost sistată activitatea localului din Bălți: „Problema este că între 16 și 18 noiembrie au mai fost 18 internări la Spitalul Clinic Bălți pe perioada cât încă mai erau aceste investigații. (…) A fost o perioadă de câteva, 4-5, zile în care nu a fost sistat acest local și, din cauza asta, au mai fost cazuri care s-au adresat din cauza consumului”.
În total, potrivit ministrului, în Spitalul Clinic Bălți au fost internați 37 de pacienți, dintre care doi sunt internați la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. Trei pacienți au fost într-o stare gravă, ceilalți – de gravitate medie. La moment, 11 pacienți sunt externați în stare satisfăcătoare, a declarat ministrul Sănătății.
Întrebat care ar fi produsele care ar fi provocat această toxiinfecție, Gasnaș a răspuns: „Marea majoritate a produselor sunt din pește și tot cei conex de pește, inclusiv anumite neconformități ce țineau de gestionare, de încăperi, de traseele produselor alimentare. Deja colegii de la ANSA să se expună”.
***
În seara zilei de 17 noiembrie, primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov, a anunțat o situație excepțională legată de localul Drive Pub, de pe strada Victoriei. El a menționat că aproape 30 de persoane au fost spitalizate cu simptome de intoxicație alimentară.
Pe 18 noiembrie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a confirmat înregistrarea unui focar de toxiinfecție alimentară în rândul persoanelor care au participat la evenimente organizate la o cafenea din municipiul Bălți, în perioada 6-15 noiembrie. Instituția a precizat că, în total, 94 de persoane au fost afectate, inclusiv 18 copii. Potrivit datelor preliminare ale ANSP, 34 dintre acestea s-au adresat la Spitalul Clinic Bălți cu simptome de boală diareică acută, iar alte două persoane s-au adresat la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. Între timp, la 12 pacienți a fost confirmată infecția cu Salmonella enteritidis, iar celelalte probe biologice sunt în curs de examinare. Activitatea cafenelei a fost sistată temporar, până la elucidarea tuturor circumstanțelor și înlăturarea integrală a neconformităților, a precizat ANSP. Detalii AICI.
Ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, contestă originea rusească a dronelor care au survolat ilegal Republica Moldova pe 17 noiembrie și propune o anchetă comună cu Chișinăul. Diplomatul susține că proveniența dronelor nu a fost demonstrată. El a făcut declarațiile pe 18 noiembrie, la ieșirea de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), unde a fost convocat în urma incidentelor din ajun și a primit o nouă notă de protest.
„Nimeni nu a demonstrat că sunt drone rusești și că au ajuns intenționat asupra teritoriului Moldovei. Este nevoie de o investigație. Imaginați-vă orice dronă care zboară și spuneți: este rusească. Bine că nu ne-au acuzat încă de cutremur”, a declarat Ozerov.
Diplomatul susține că Rusia „este gata de dialog și soluționarea normală a problemei”. El a propus, în acest sens, crearea unei comisii comune care ar urma să investigheze astfel de incidente.
„Este nevoie de mecanisme normale. Am propus să creăm o comisie comună care să investigheze originea acestor drone, cum au ajuns pe teritoriul Moldovei sau este o provocare din partea serviciilor ucrainene, pentru a dăuna relațiilor noastre bilaterale. Politica rusă nu prevede deteriorarea relațiilor cu Moldova și nu întreprindem nicio acțiune în acest sens”, a mai declarat Ozerov.
Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, la rândul său, că i-a înmânată o nouă notă de protest lui Ozerov, în legătură cu încălcarea repetată a spațiului aerian al țării noastre de către aparate de zbor fără pilot, în contextul atacurilor rusești asupra Ucrainei. „Prin nota de protest, Republica Moldova a cerut Federației Ruse să înceteze aceste acțiuni și să respecte spațiul aerian și frontierele țării noastre”, transmite diplomația de la Chișinău.
Potrivit datelor preliminare ale Ministerului Apărării, șapte drone au pătruns fără autorizație în spațiul aerian al Republicii Moldova pe 17 noiembrie, iar cinci dintre ele au căzut pe teritoriul țării. O dronă de tip Shahed a fost observată și deasupra Chișinăului. Din motive de securitate, autoritățile au închis temporar spațiul aerian în ajun.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ce își doresc părinții pentru copiii lor? Să fie bine, să aibă încredere în ei, să reușească ceea ce își propun. Profesorii își doresc, la rândul lor, să vadă elevi curioși, implicați și capabili să gândească independent.
Dar cum îi pregătim pe tineri pentru o lume care se schimbă atât de repede? Una în care inteligența artificială transformă profesii, competențele de astăzi pot deveni insuficiente mâine, iar capacitatea de a învăța și de a te adapta contează tot mai mult.
O parte din răspuns poate veni din experiențe de învățare care completează educația formală. Iar Startup101 Academy, inițiativa Yep!Moldova dedicată educației antreprenoriale, este una dintre aceste oportunități.
Teme practice, mentori deschiși să răspundă la toate întrebările
Prima etapă a Startup101 Academy, este concepută pentru tinerii cu vârste între 14 și 25 de ani. Programul le oferă ocazia să exploreze domenii și competențe care îi pot ajuta atât în viața profesională, cât și în cea personală.
Timp de cinci zile, între 23 și 27 noiembrie 2026, participanții vor avea sesiuni online, alături de antreprenori, fondatori și experți. Vor discuta despre antreprenoriat, inteligență artificială, marketing, branding, educație financiară și leadership.
Dincolo de informațiile în sine, tinerii au ocazia să pună întrebări, să descopere experiențele unor oameni care au construit proiecte reale și să-și testeze propriile idei.
Peste 4.000 de tineri au trecut prin Startup101… și revin
Startup101 are deja cinci ediții, cu peste 4.000 de participanți, din toată Moldova și din diasporă.
Pentru unii, experiența a fost prima întâlnire cu antreprenoriatul. Pentru alții, a fost punctul de plecare pentru proiecte proprii, participări la competiții, programe internaționale și noi colaborări.
Printre absolvenți se numără tineri care au fondat afaceri, au prezentat idei în fața investitorilor și au reprezentat țara la evenimente internaționale.
„Uniunea Europeană investește în potențialul tinerilor din Republica Moldova, susținând programe care le oferă acces la educație, mentorat și oportunități de dezvoltare. Prin EU4Innovation East, ne propunem să conectăm tinerii cu experiența și resursele de care au nevoie pentru a-și transforma ideile în inițiative concrete și pentru a deveni parte activă a unui ecosistem antreprenorial conectat la oportunitățile europene și internaționale.” Charles Mathiaux, Deputy Director, EU4Innovation East.
Cinci zile. Evenimente. Mentorat. Apoi orice au ei curaj să facă
Startup101 Academy, ediția 2026, se va desfășura pe parcursul unui an și include trei etape.
După școala online, participanții vor putea continua cu etapa de incubare, care include bootcampuri practice, mentorat și dezvoltarea ideii lor în ceva concret. Ulterior, echipele selectate vor merge în pre-accelerare, unde vor lucra la dezvoltarea proiectelor și pregătirea lor pentru investiții și oportunități internaționale.
Iar de acolo, oriunde vor ei.
E necesar primul pas.
Nu toți tinerii știu de la 15 sau 18 ani ce vor să facă în viață. Și nici nu trebuie. Dar pot avea nevoie de contexte în care să descopere ce îi interesează, la ce sunt buni, cum pot colabora cu alții și cum pot transforma o idee într-o acțiune.
Educația antreprenorială nu este doar despre afaceri. Înseamnă inițiativă, responsabilitate, gândire critică, creativitate și curajul de a încerca.
Acestea sunt competențe care le vor fi utile indiferent dacă, peste câțiva ani, vor alege să fie antreprenori, specialiști, cercetători, artiști sau să urmeze orice alt drum.
Startup101 Academy se desfășoară online, în perioada 23–27 noiembrie 2026. Participarea este GRATUITĂ.
Startup101 Academy este organizat de Yep!Moldova, cu suportul proiectului EU4Innovation East, finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat de Guvernul Franței și implementat de Expertise France. Parteneri locali: Inotek și Nortek.
Premierul Vasile Tofan cere ca legea care ar permite Republicii Moldova să producă echipamente militare să fie adoptată cât mai curând, pentru a intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027. Declarația a fost făcută pe 18 noiembrie, în debutul ședinței Guvernului, la o zi după ce șapte drone au survolat ilegal spațiul aerian al țării în mai puțin de două ore și jumătate. Șeful Executivului nu exclude că „mai devreme sau mai târziu am putea avea inclusiv tragedii” și spune că statul trebuie să se pregătească pentru asemenea situații.
„Trebuie să fim realiști: mai devreme sau mai târziu am putea avea inclusiv tragedii și statul nostru trebuie să se pregătească de asta. Vreau să insist ca să avansăm pe proiectul de lege ce ține de industria de apărare. E foarte important ca acest proiect să fie adoptat cât de curând, ca începând cu 1 ianuarie legea să fie în vigoare și noi să putem, inclusiv, să investim în apărarea noastră. Nu să cumpărăm echipamente străine, dar să le producem aici, să dezvoltăm economia noastră și să ne apărăm în același timp”, a declarat premierul Vasile Tofan.
Șeful Guvernului a comentat și cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs în zona seismică Vrancea, în noaptea de 18 noiembrie, la ora 02:48, care a fost resimțit puternic și în Moldova. Tofan a mulțumit autorităților care s-au mobilizat în această noapte pentru a reacționa la solicitările cetățenilor.
„Am avut o explozie de sunete la 112. Centrul Național de Criză a fost activat imediat. Vreau să mulțumesc la toată lumea care noaptea a fost pe fază pentru a răspunde la îngrijorările cetățenilor. Din fericire, nu am avut distrugeri masive. Dumnezeu ne-a păzit”, a mai declarat șeful Cabinetului de miniștri.
***
Reamintim, în iunie 2026, președinta Maia Sandu a anunțat că Republica Moldova vrea să producă drone interceptoare pentru a-și proteja spațiul aerian. Ulterior, speakerul și liderul PAS a confirmat că Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Oficialul a precizat că dronele ar urma să fie produse pentru uz intern.
Declarațiile au stârnit un val de reacții în rândul opoziției. Primarul de Chișinău a acuzat Guvernul, într-o postare pe rețele, că ar pregăti amplasarea unei uzine de drone la Chișinău. Executivul a dezmințit atunci acuzațiile.
Într-un interviu publicat pe 25 octombrie, premierul Vasile Tofan a declarat că mai mulți investitori sunt interesați să producă drone interceptoare în Republica Moldova și că autoritățile lucrează la legea care va reglementa domeniul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.