Opoziția, înlăturată de la conducerea grupelor parlamentare de prietenie. PAS: trebuie să promovăm valorile europene, nu să le sabotăm

Legislativul a modificat, pe 15 februarie, președinții unui șir de grupuri parlamentare de prietenie, precum și a unor delegații parlamentare internaționale. Toate vor fi conduse, de acum în colo, de deputați din fracțiunea partidului de guvernare, Acțiune și Solidaritate (PAS). Proiectul a stârnit nemulțumirea opoziției. Socialistul Grigore Novac a acuzat PAS că nu a discutat cu opoziția înainte de a lua decizia. El a calificat inițiativa legislativă drept un pas „nedemocratic”, luat de majoritatea parlamentară în raport cu opoziția. În replică, PAS a spus că deputații „trebuie să promoveze valorile europene, nu să le saboteze”.

Ce s-a schimbat?

Doina Gherman – președintă a Grupului de prietenie cu SUA
Boris Marcoci –  președinte al Grupului de prietenie cu Bulgaria
Ion Poia – președinte al Grupului de prietenie cu Croaţia
Mihail Druță – președinte al Grupului de prietenie cu Italia
Sergiu Lazarencu – președinte al Grupului de prietenie cu Japoni
Alina Dandara – președintă a Grupului de prietenie cu Letonia
Oleg Canațui – președinte al Grupului de prietenie cu Malta
Veronica Roșca – președintă a Grupului de prietenie cu Spania
Marcela Nistor – președintă a Grupului de prietenie cu Suedia
Eugeniu Sinchevici – președinte al Grupului de prietenie cu Regatul Ţărilor de Jos
Artemie Cătănoi – președinte al Grupului de prietenie cu Albania
Maria Gonța – președinte al Grupului de prietenie cu Muntenegru
Efimia Bandalac – președinte al Grupului de prietenie cu Serbia

Totodată, a fost modificată componența nominală a unor delegații la organizațiile parlamentare internaționale și la organizațiile parlamentare bilaterale. Astfel, au fost operate modificări în conducerea Adunării Parlamentare a Francofoniei, Adunarea Parlamentară a GUAM, Adunarea Parlamentară a Republicii Moldova și a Republicii Polone, precum și la Adunarea Interparlamentară a Parlamentului Georgiei, a Parlamentului Republicii Moldova și a Radei Supreme a Ucrainei.

Socialiștii, nemulțumiți

„Toate substituirile din poziția de președinte sunt înlăturați colegii noștri. Voi nici măcar nu ați încercat să discutați cu noi la subiectul dat și asta nu știu cum nu dă chiar bine, pentru că când au fost constituite grupurile de prieteni a fost un dialog pe linie parlamentară și s-a convenit care, unde și ce grup de prietenie deține președinția. Dacă ne puteți spune ce a sat la baza, care document”, a întrebat-o Grigore Novac pe vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman.

În replică, Gherman, care este una din autoarea inițiativei legislative, a precizat că raționamentul de bază care a determinat PAS să propună modificarea conducerii grupurilor parlamentare de prieteni ar fi aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în mod special deschiderea negocierilor de aderare.

„Asta înseamnă o intensificare a relațiilor Republici Moldova cu statele membre UE și toate grupurile de prieteni pe care le-ați nominalizat sunt cu state UE, care din păcate, de doi ani și ceva, în urma unei evaluări foarte vaste, nu s-a întâmplat nicio activitate. Zero activități pe platforma acestor grupuri de prietenie. Acum, din păcate, noi nu putem, în contextul avansării Republicii Moldova pe agenda europeană, să nu valorificăm potențialul acestei platforme, or obiectivul național al țării este integrarea europeană și noi toți vom face diplomație parlamentară, în mod special, la nivel european”, a declarat Doina Gherman.

Novac a respins declarațiile vicepreședintei Legislativului. Potrivit lui, grupurile de prieteni conduse de opoziție au activat, însă PAS ar fi lipsit de la ședințele respective.

„Credeam că integrarea europeană mai prezumă și ceva democrație. Privarea aceasta de toate grupele de prieteni nu are nimic în comun cu aderarea pe care o tot spuneți. Și, apropo, este un fals că nu a avut loc nicio activitate, faptul că voi nu participați la unele, asta nu înseamnă că nu au loc. Mai mult ca atât, nu ați răspuns care este raționamentul or cineva obstrucționează ceva? (…) Haideți să nu ne ascundem după falsuri pe care le ascundeți acolo”, a spus Grigore Novac.

„Spuneți-mi vă rog, iată reprezentanții unui partid, care sunt împotriva aderării Republicii Moldova la UE, care susțin războiul Rusiei asupra Ucrainei și acel agresor, care amenință deja și alte state, pot ei reprezenta valorile noastre în fața acestor state, vor aduce ei plus valoare pentru a duce Republica Moldova în familia europeană sau vor sabota acest proces? Sau vor face tot ce e posibil ca acest lucru să nu se întâmple, mai ales că se închină la niște icoane, la est, la care standardele de democrație sunt total de diferite, comparativ cu cele ale UE”, l-a întrebat pe Novac deputatul PAS Vasile Grădinaru, în replică.

„Este evident că platforma grupurilor de prietenie sunt pentru a intensifica relațiile, pentru a promova interesul național în raport cu partenerii externi. Încă o dată, nu s-a constatat sau nu s-a observat nicio activitate pe platforma acestor grupuri. Și da, aceste grupuri sunt pentru a promova valorile europene, nu pentru a le sabota sau mai grav – pentru a face tot posibilul pentru a deturna parcursul european al țării”, a răspuns vicepreședinta Doina Gherman.

Proiectul a fost susținut, în cele din urmă, de 53 de deputați PAS.

De menționat că, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului, la alegerea reprezentanților fracțiunilor parlamentare în Biroul permanent, în comisiile permanente şi în delegațiile parlamentare, precum și la repartizarea funcțiilor de președinți ai grupurilor de prietenie se ține seama de reprezentarea lor proporțională în Parlament. Potrivit procedurii, componența nominală a grupurilor parlamentare de prietenie este stabilită în baza opțiunilor expuse de către deputați.  În prezent, Parlamentul are constituite 52 de grupuri de prietenie cu diverse state și 12 delegații parlamentare permanente.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: