PAC II a ajutat 250 de companii din Moldova să facă alegerea corectă și să devină mai competitive

Un produs mai calitativ, care face față concurenței la export. I-a reusit companiei Apinatur, beneficiară a unui grant în cadrul Proiectului Ameliorarea Competitivității

„Ca direcție, atât pentru țară, cât și a afacerii noastre, este orientarea exportului produsului ambalat cu valoare adăugată, unde valoare adăugată rămâne la noi acasă” – Roman Condratiuc, director Apinatur

Au lucrat la aspectul produselor și etichetelor, au investit în softuri care să le ușureze procesele manageriale, și au exportat producția lor pentru prima dată. Circa 250 de antreprenori au ales să atingă unul din scopurile propuse de către Proiectul Ameliorarea Competitivității (PAC II) și nu au dat greș, s-au ales cu impact pozitiv semnificativ atât pe plan intern și pe cel extern.

Printre aceștia se numără și Roman Condratiuc, directorul Apinatur, care împreună cu echipa sa a beneficiat de suport financiar în cadrul Proiectului PAC II, implementat în perioada 2016-2021 și finanțat de Banca Mondială.

Cel mai mare proiect care vine să dezvolte calitatea producției și serviciilor companiilor și capacitatea acestora de export, (PAC II) și-a desemnat rezultatele finale.

Potrivit raportului de impact al activității Proiectului Ameliorarea Competitivității II, fiecare dolar investit în servicii de consultanță pentru dezvoltarea afacerii şi echipament a generat exporturi de 5,5 dolari.

În patru ani de derulare a proiectului, 259 de IMM-uri au beneficiat de granturi în mărime de 50% din valoarea proiectului de îmbunătățire a afacerii, iar investițiile totale, inclusiv contribuția proprie a beneficiarilor, s-au ridicat la 5,5 milioane de dolari. Valoarea exporturilor acestor întreprinderi a inregistrat  valoarea de cca. 22 milioane de dolari, fiind create și 745 de locuri de muncă. În anul curent, de granturile proiectului au beneficiat în jur de 70 de IMM-uri.

Ce spun beneficiarii proiectului? Apinatur – de la pasiune, la o afacere de familie competitivă pe piețele europene

Cu peste 20 ani de experiență în sectorul apicol, Apinatur este o afacere de familie specializată în producerea și furnizarea produselor apicole naturale. Mierea de albine este 100% naturală, produsă cu dragostea și munca grea a albinelor și apicultorilor din Moldova acreditați ecologi.

Ideea de a crea afacerea Apinatur a venit de la fiica Sanda, care avea scopul de a se întoarce acasă după absolvirea studiilor peste hotare. Se întâmpla în anul 2013. La sfatul familiei, am decis ca feciorul și fiica să continue această actvitate, i-am sprijinit să deschidă și să dezvolte afacerea”, își aduce aminte directorul companiei, Roman Condratiuc.

Apinatur este furnizorul de miere pentru afacerile din Estul și Vestul European. Printre clienții săi se numără importatori si procesatori de miere din Polonia, Belgia, Polonia, Romania, Slovacia, Spania sau Olanda.

Compania a reușit să înceapă exporturile încă de la începutul activității sale, primul export având loc chiar în noiembrie 2013. Cu toate acestea, scopul lor, ne spune omul de afaceri, era să găsească o nișă, cu un produs calitativ pentru a fortifica competivitatea la export.

Noi nu ne putem confrunta, în luptă dreaptă, cu așa giganți care sunt pe piața Uniunii Europeane, de aceea, scopul nostru e să identificăm nișa noastră, calea cea mai scurtă către consumator. În acest context, am ales ca să mergem cu mierea monofloră, mierea crudă, cu istorie în spate, pentru că în cazul dat am reușit să înregistrăm și mierea cu indicație geografică, Mierea de Codru. Segmentele forte de produs sunt mierea crudă, naturală cu care mergem către consumator, în magazine, sau sisteme de comerț cu produse tradiționale, produse naturale, produse ecologice, dar și online”, ne relatează dl Condratiuc.

La Proiectul Amelioararea Competitivității II au aplicat în 2019, atunci când au înțeles că pentru a te plasa cu succes pe piață internațională e necesar să ai un produs cu adevărat competitiv.

După un studiu, o analiză mai mare a activității noastre și ale altor piețe, am convenit că este necesar să schimbăm viziunea, misiunea și strategia, este nevoie de a face rebranding, de a avea o pagină, de a schimba conceptul de ambalaj, etichetă și forme. Astfel, am apelat la PAC I și ulterior la PAC II extindere, iar proiectul ne-a ajutat financiar să facem acele investiții de care aveam nevoie: procurare de echipament,  rebranding, pentru a pătrunde pe segmentul de piață cu mierea ambalată cu valoare adăugată”, spune antreprenorul.

Cât despre rezultatele de după prima fază a proiectului, antreprenorul ne spune că acestea nu pot fi vizibile îndată, dar necesită timp.

Niciodată nu poți imediat să ai noi piețe de export, pentru că este un lucru de lungă durată, un lucru asiduu. Și având în vedere că noi, ca țară mică, ca producători mici, suntem în condiții să ne facem locul nostru pe segmentul internațional de piață, unde sunt actori atât de mari, cum este Germania, Franța, Austria, Italia, Ucraina, Polonia, Cehia, România, Bulgaria, ceea ce înseamnă că ne confruntăm cu niște procesatori cu tradiții de zeci, sau poate unii de sute de ani, este evident că avem nevoie de timp, de foarte multă insistență, foarte multe invenții, de folosirea tuturor experiențelor posibile. Ca direcție, atât pentru țară, cât și pentru afacerea noastră, este orientarea exportului produsului ambalat cu valoare adăugată, unde valoare adăugată rămâne la noi acasă”, conchide Roman Condratiuc.

Anul 2020 a fost unul dificil pentru afacerea Apinatur. Producția unor categorii de miere nu au depășit 10%, cum ar fi mierea de salcâm sau tei, iar producția de miere polifloră a balansat între 30-40%.  Antreprenorul empatizează cu ceilalți oameni de afaceri care au resimțit greutățile unui an de pandemie.

Mediul de afaceri, este practic uitat, marginalizat, de autoritățile statului. Nu sunt politici clare de a-l sprijini, de a-i crea condiții să se dezvolte, ne uitam că și nouă ne e greu, am avut un an foarte și foarte dificil din punct de vedere de producere”, ne spune directorul.

Nu sunt atât de optimist după 20 de ani de activitate în domeniu, dar dacă nu vor fi schimbări, alte atitudini, alte politice de stat, pentru a dezvolta și sprijini, anume produsele de nișă, și nu numai, chiar îmi vine să zic, că va fi mai ușor să deschizi o afacere în România decât în Moldova. Dar necătând la momentele acestea încă mai există acel entuziasm pornit pentru a ajunge undeva, a scoate laturile cele mai bune ale produselor noastre, pentru ca consumatorii din europa și alte țări să le cunoască”, rezumează Roman Condratiuc

Suma de grant acordată companiei Apinatur din partea Proiectului Ameliorarea Competitivității a fost de 206,4 mii lei.

Raportul de patru ani de activitate al proiectului arată printre serviciile cu cel mai mare impact asupra exporturilor se numără marketingul și promovarea. Aproape 50% din IMM-urile beneficiare au contractat aceste servicii.

Pe locul doi după importanță se plasează implementarea serviciilor digitale (18% din total servicii), iar pe locul trei sunt serviciile de implementare a sistemelor de management a calității, precum ISO 9001, ISO 22000 sau HACCP și instruirea personalului. Servicii de consultanță în aceste domenii au contractat cca 15% din întreprinderile beneficiare.

Beneficiarii Proiectului Ameliorarea Competitivității au reușit să îmbunătățească produsele existente prin înnoirea ambalajelor, certificarea proceselor de producție, etc. Alți antreprenori au lansat produse noi, cum ar fi miere ambalată în borcan sau în plicuri, fructe uscate ambalate, nutriente pentru animale, noi linii de vin, colecții de haine sau platforme de facilitare a exportului.  De asemenea, IMM-urile beneficiare și-au îmbunătățit procesele de producție și managementul.

30% dintre întreprinderile beneficiare provin din sectorul alimentar și băuturi, 21% din manufacturi, 13% – textile, 11% – agricultură și 8 la sută din IT și producere electronică/mecanică.

Proiectul Ameliorarea Competitivității este finanţat de Banca Mondială şi vine în sprijin Guvernului Republicii Moldova pentru întărirea competitivității la export a agenților economici prin intermediul finanțărilor nerambursabile și a liniei de credit pentru exportatori; asistență autorităților în crearea unui mediu de afaceri favorabil și întărirea capacitaților instituționale a Agenției de Investiții și Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii..

Mai multe detalii aflați pe www.uipac.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

valea morilor
Максим Андреев, NewsMaker

Între +12 și +31°C. Cum va fi vremea în Republica Moldova săptămâna viitoare

Săptămâna viitoare, în perioada 24-30 august, în Republica Moldova vor fi temperaturi cuprinse între +12 și +31°C. Pentru unele zile sunt prognozate ploi slabe și averse cu descărcări electrice. Datele se regăsesc pe platforma Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu.

În nordul țării, la Briceni, ziua se vor înregistra temperaturi între +23°C și +26°C, iar noaptea între +12°C și +15°C. Pentru ziua de sâmbătă sunt prognozate averse cu descărcări electrice.

În centrul țării, la Chișinău, ziua se vor înregistra temperaturi între +27°C și +30°C, iar noaptea între +15°C și +18°C. Pentru zilele de marți și duminică sunt prognozate ploi slabe.

În sudul țării, la Cahul, ziua se vor înregistra temperaturi între +28°C și +31°C, iar noaptea între +17°C și +20°C. Pentru zilele de marți și duminică sunt prognozate ploi slabe, iar pentru miercuri – averse cu descărcări electrice.

Federaţia de Haltere din Moldova

Halterofila din Moldova, Nicoleta Cojocaru, din nou campioană europeană. A stabilit trei recorduri

Halterofila din Republica Moldova, Nicoleta Cojocaru, a devenit campioană europeană. Performanța a fost înregistrată la Campionatul European de Haltere, rezervat sportivilor cu vârsta de până la 17 ani, organizat în Kosovo. Anunțul a fost făcut pe 23 august de Federaţia de Haltere din Moldova.

Nicoleta Cojocaru a concurat la categoria de 57 kg. Potrivit Federației, halterofila a ridicat, la prima probă, 87 kg la stilul smuls și s-a clasat pe primul loc. La a doua probă, stilul aruncat, a ridicat 108 kg, obținând, de asemenea, primul loc. Cu un total de 195 kg, Nicoleta Cojocaru a devenit campioană europeană.

Potrivit Federației Europene de Haltere, cu aceste rezultate, Nicoleta Cojocaru a stabilit trei noi recorduri europene de tineret.

Amintim că, în luna iulie curent, Nicoleta Cojocaru a obținut trei medalii de aur la Campionatul Mondial U17 din Columbia și, totodată, a stabilit două recorduri mondiale. Înainte de aceasta, în luna mai, halterofila a stabilit un record mondial și unul european în proba de smuls, la categoria de vârstă de 17 ani, în cadrul Campionatului Mondial de juniori din Egipt. În 2023, Nicoleta Cojocaru a devenit campioană europeană U15, la doar 13 ani, la categoria de greutate 55 kg.

screenshot

Cântece în sprijinul Ucrainei, printre suspiciunile poliției la un festival din Rusia. 100 de persoane, reținute

Aproximativ 100 de persoane au fost reținute la un festival din regiunea Leningrad, Rusia. Reținerile au avut loc în urma unui raid, al cărui motiv a fost „suspiciunea că ar fi fost interpretate cântece în sprijinul Ucrainei, pentru schimbarea puterii în Federația Rusă și consumul în masă de droguri”, relatează Meduza.

Organele de drept au declarat pentru agenția de stat RIA Novosti că „sub pretextul unui festival muzical, în apropiere de Vîborg, în zona de frontieră a regiunii Leningrad cu Finlanda, s-au adunat cetățeni cu viziuni de stânga radicale”. Potrivit RIA Novosti, motivul raidului a fost „suspiciunea că ar fi fost interpretate cântece în sprijinul Ucrainei, pentru schimbarea puterii în Federația Rusă și consumul în masă de droguri”.

În urma raidului, au fost reținute aproximativ 100 de persoane – participanți și organizatori ai festivalului. Potrivit agenției ruse, polițiștii percheziționează corturile în căutarea drogurilor și „evaluează pancartele cu simboluri ucrainene, amplasate pe copacii din apropierea scenei improvizate”. De asemenea, de la participanți și organizatori sunt confiscate drone, a căror lansare este interzisă în zona de frontieră, subliniază RIA Novosti.

Potrivit sursei citate, în materialul RIA Novosti nu se precizează despre ce festival este vorba, menționându-se doar că evenimentul are loc din 2023, iar locul desfășurării este ținut secret până în ultimul moment. „Mediazona” a scris, la rândul său, că este vorba despre festivalul Day x Night, la care, potrivit afișului, urmau să evolueze trupe punk din Sankt Petersburg și Karelia. Potrivit Baza, festivalul s-ar fi numit anterior NOJ („Mod de viață nesănătos”).

Facebook/Vasile Tofan

„Fiul meu a fost mai rapid decât mine”: Tofan, după ce a traversat înot Bosforul

Premierul Vasile Tofan a traversat înot Bosforul pe 23 august, alături de fiul său. „Fiul meu a fost mai rapid decât mine”, a scris oficialul pe o rețea de socializare.

„În ianuarie i-am promis fiului meu că vom traversa împreună, înotând, strâmtoarea Bosfor. S-a pregătit aproape un an pentru această cursă, iar eu nu puteam să-mi încalc promisiunea. Cursa de 6.5km a pornit de pe continentul asiatic și s-a încheiat pe cel european, exact în direcția în care merge și țara noastră. Fiul meu a fost mai rapid decât mine – și puține lucruri bucură mai mult un părinte decât să-și vadă copilul depășindu-l. Revenim la Chișinău cu bateriile încărcate și cu inima plină. Ne așteaptă mult de lucru acasă”, a scris Tofan pe o rețea de socializare.

Potrivit rezultatelor publicate pe platforma competiției, premierul a parcurs cursa într-o oră, 42 de minute și 5 secunde, iar fiul său – într-o oră, 13 minute și 29 de secunde.

Cel mai bun rezultat printre bărbați a fost de 51 de minute și 13 secunde, iar cel mai slab – de două ore, 7 minute și 3 secunde.

Cursa Intercontinentală de Înot în Bosfor a avut loc duminică și s-a aflat la cea de-a 38-a ediție. Competiția a reunit anul acesta 2.500 de înotători din Turcia și din străinătate, veniți din 78 de țări. Participanții au parcurs un traseu de aproximativ 6,5 kilometri, între cartierele Kanlıca și Kuruçeşme, aflate pe maluri opuse ale Bosforului.

Despre vizita în Turcia, premierul Vasile Tofan a anunțat încă în luna iulie. El a spus că deplasarea va fi privată și că va ajunge acolo alături de fiul său mai mare pentru a traversa înot strâmtoarea Bosfor. Tofan preciza că această deplasare reprezintă o promisiune făcută fiului său înainte de a ști că va deveni premier. Detalii AICI. Aflat în Turcia, pe 22 august curent, Tofan a avut discuții cu oameni de afaceri. Detalii AICI.

O instanță din SUA a anulat decizia administrației Trump de a suspenda eliberarea vizelor de imigrare pentru 75 de țări, inclusiv Moldova

O instanță din New York a anulat decizia administrației lui Donald Trump de a suspenda eliberarea vizelor de imigrare pentru cetățenii a 75 de țări. Judecătoarea Janette Vargas a calificat această politică drept „vădit ilegală” și a stabilit că secretarul de stat Marco Rubio și-a depășit atribuțiile, relatează The Insider. Menționăm că printre cele 75 de țări se află și Republica Moldova.

Instanța a anulat, de asemenea, refuzurile de eliberare a vizelor în cazul în care singurul motiv pentru acestea a fost faptul că solicitantul era cetățean al uneia dintre cele 75 de țări. Aceste cereri trebuie returnate funcționarilor consulari pentru o reexaminare individuală. Potrivit sursei citate, până acum, solicitanților li se permitea să depună documentele și să participe la interviuri, însă funcționarii consulari trebuiau să le refuze vizele chiar și după confirmarea faptului că îndeplineau toate cerințele.

Judecătoarea Janette Vargas a precizat că legislația americană privind imigrația interzice discriminarea la eliberarea vizelor de imigrare pe criterii de naționalitate sau de loc de naștere. În plus, decizia cu privire la fiecare cerere trebuie să fie luată de funcționarii consulari, iar secretarul de stat nu are dreptul să le stabilească din timp rezultatul. Instanța a concluzionat că refuzul automat instituit de Rubio încălca ambele prevederi.

Potrivit sursei citate, acțiunea în instanță a fost intentată de organizațiile pentru drepturile imigranților Catholic Legal Immigration Network și African Communities Together, de solicitanți din țările vizate și de cetățeni americani care întocmeau documentele de imigrare pentru rudele lor.

Potrivit unei estimări a Institutului Cato, măsura instituită de administrația lui Donald Trump ar fi putut afecta aproximativ 315.000 de imigranți legali pe an.

***

În luna ianuarie 2026 s-a aflat că Departamentul de Stat al SUA va suspenda eliberarea vizelor de imigrare pentru cetățenii a 75 de țări, inclusiv Moldova. Se menționa că decizia urma să intre în vigoare la 21 ianuarie 2026 și să fie aplicată pe termen nedeterminat, până când instituția va efectua o reevaluare a procesului de eliberare a vizelor. Detalii AICI.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a explicat că vizele de imigrare sunt documente care permit unei persoane să se stabilească permanent în SUA, adăugând că acestea sunt diferite de vizele neimigrante, care sunt eliberate pentru șederi temporare, precum turismul, studiile sau munca pe perioadă determinată. Detalii AICI.

Ambasada SUA la Chișinău declara, tot atunci, că cetățenii Republicii Moldova nu vor fi vizați de suspendare dacă au dublă cetățenie și aplică cu pașaportul unei țări care nu cade sub incidența acestei măsuri. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: