zugo.md

Pactul „Pentru Europa”. Pe lângă PAS și blocul „Împreună“, în listă sunt partidele lui Chicu, Filat și Ceban (DOC)

Partidul Acțiune și Solidaritate – condus de Igor Grosu, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – condus de Ion Chicu, Partidul Liberal Democrat din Moldova – condus de Vlad Filat, Partidul Social Democrat European – condus de Ion Sula, Partidul Mișcarea Alternativă Națională – condus de Ion Ceban sunt printre formațiunile politice care vor semna pactul „Pentru Europa”. Acordul, formulat de blocul „Împreună” din care fac parte 4 partide, va fi semnat în total de 13 formațiuni. Pe 24 mai, blocul a făcut publică lista partidelor. 

Blocul „Împreună” – format din Platforma Demnitate și Adevăr, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor – a declarat că pe 26 mai la Muzeul Național de Istorie va avea loc un eveniment solemn de semnare a pactului „Pentru Europa” – un „acord cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova”.

Documentul, care potrivit blocului este un Pact similar celui de la Snagov, urmează să fie semnat de:

1. Partidul Verde Ecologist din Moldova;

2. Partidul Acțiune și Solidaritate;

3. Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei;

4. Partidul Liberal Democrat din Moldova;

5. Partidul Social Democrat European;

6. Partidul Național Liberal;

7. Partidul Puterea Oamenilor;

8. Partidul Mișcarea Alternativă Națională;

9. Platforma DA;

10. Partidul Schimbării;

11. Liga Orașelor Și Comunelor;

12. Coaliția Pentru Unitate și Bunăstare;

13. Partidul Politic „Voința Poporului”.

„În acest context geopolitic complicat este nevoie de o acțiune strategică care să unească societatea în jurul unui scop determinat, iar semnarea acestui act este de o importanță majoră pentru viitorul Republicii Moldova”, au comunicat reprezentanții blocului „Împreună”.

Semnatarii pactului „Pentru Europa” își vor asuma „angajamentul politic de a contribui plenar la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, obligația „de a promova statul de drept, coeziunea socială și solidaritatea națională în jurul obiectivului strategic de integrare europeană, punând interesul public deasupra intereselor personale, de grup și de partid”, „condamnarea războiului de agresiune și ocuparea cu forța a teritoriilor unor state suverane și independente”.

 

Amintim, în decembrie 2023, Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării au anunțat despre formarea unei coaliții de dreapta în contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare.  În februarie 2024, Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, condus de fostul deputat al Platformei DA Igor Munteanu, a aderat la cele 3 partide. Pe 14 aprilie 2024, cele patru partide au declarat că vor merge cu o singură denumire și au anunțat despre formarea blocului „Împreună”. Partidele au anunțat și despre un pact „Pentru Europa” – un document ce va fi propus spre semnare inclusiv partidelor politice. Precizăm, la evenimentul de lansare a blocului „Împreună” au fost prezenți inclusiv foștii deputați Alexandr Slusari și Octavian Țîcu. Detalii AICI.

Pe 23 mai, liderul Platformei DA Dinu Plângău a declarat pentru NM că pactul va fi semnat duminică. Tot pentru NM, deputatul Gaik Vartanean a confirmat că Mișcarea Alternativa Națională (MAN), fondată de către primarul capitalei Ion Ceban, va fi printre semnatari. Și deputatul Radu Marian a spus că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) va semna acordul.

***

În martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării noastre la UE. În iunie 2022, Uniunea Europeană a acordat statutul de țară-candidat pentru Republica Moldova și Ucraina. Iar pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova și a Ucrainei la UE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: