ipn.md

Până la $90 în SUA, dar mai ieftin în Canada. Membru CEC, despre costurile estimative pentru voturile prin corespondență

În Canada, un vot prin corespondență la alegerile din această toamnă va costa Republica Moldova aproximativ 15-16 dolari într-o destinație. Iar în Statele Unite ale Americii – între 4 și 5 dolari sau între 40 și 45 dolari, la fel per destinație. Costul va fi calculat în dependență de termenul de livrare. Datele au fost comunicate de vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) Pavel Postica. Costurile prezentate de Postica reprezintă trimiterea plicului doar într-o singură direcție. Menționăm plicul cu buletinul de vot va fi transmis inițial alegătorului, fiind prima destinație. Și a doua – când alegătorul va transmite înapoi buletinul de vot completat. În caz de turul II, tarifele vor trebui înmulțite la 4, a menționat Postica. Aceste costuri vor fi suplimentare celor 1,2 milioane de lei prevăzute în proiectul de lege pentru implementarea noului mecanism. 

Postica a spus la emisiunea Rezoomat de la Rlive TV că cetățeanul va solicita plicul „prin cerere electronică sau înregistrarea prealabilă pe pagina CEC”. El a menționat că sunt necesare 1,2 milioane de lei „pentru perfecționarea mecanismului de înregistrare prealabilă, care deja este depășit de termen, care să includă inclusiv metoda de înregistrare pentru votul prin corespondență” și a negat informația că implementarea acestui proiect de lege a fost evaluată la 1,2 milioane de lei.

Potrivit vicepreședintelui CEC, „cheltuielile pentru corespondență sunt separat calculate în dependență de țară”.

„Din câte îmi amintesc eu, colegii din Canada ziceau că ar fi vorba de vreo 15-16 dolari per destinație, în Statele Unite ale Americii există câteva posibilități în dependență de prestatorul de servicii, în dependență de termenul de livrare dar la fel variază între 4-5 dolari per destinație până la și 40-45 dolari per destinație. Într-o destinație. (…) Da, trebuie înmulțite la doi și dacă două tururi – trebuie înmulțite la 4. (…) Astea sunt calculele estimative. Câți alegători o să vină și o să voteze, noi chiar nu cunoaștem, nu avem de unde să știm. Noi atunci când am discutat, am încercat să deschidem cărțile și să venim cu răspunsuri foarte exacte în măsura posibilităților desigur, unde este posibil și cât este posibil ca să fie clar cât costă acest vot prin corespondență. Eu din start am zis că el este mai scump pentru că în felul acesta statul își asumă cheltuielile respective”, a menționat Postica.

El a adăugat că dacă cetățeanul are posibilitatea să plătească 45 de dolari „poate să opteze să acopere [cheltuielile] din propriile resurse”.

„Noi am zis că și cetățeanul, dacă vrea să se asigure, el poate să aleagă o altă metodă de transmitere a poștei. De exemplu, statul optează pentru o metodă mai ieftină – de exemplu de 4-5 dolari, cetățeanul dacă are posibilitatea să plătească 45 de dolari ca să se asigure că într-o zi plicul său a ajuns de la Washington la New York sau invers de la New York la Washington unde o să fie deschisă secția de votare, eventual va fi deschisă secția de votare pentru votul prin corespondență, respectiv el poate să opteze să acopere [cheltuielile] din propriile resurse”, a conchis Postica.

***

Cetățenii Republicii Moldova vor fi chemați, în această toamnă, la urnele de vot, pentru a alege președintele țării. În aceeași zi ar urma să fie organizat, în paralel, și referendumul privind aderarea țării noastre la UE, anunțat de șefa statului. Deputații PAS au votat, la sfârșitul anului trecut, modificarea Codului Electoral, care să permită organizarea celor două plebiscite în aceeași zi. Potrivit șefei statului, alegerile ar putea fi organizate, cel mai probabil, în luna octombrie. Totuși, o decizie în acest sens nu a fost, deocamdată, luată. Maia Sandu a anunțat la 3 ani de mandat că va candida, la toamnă, pentru un nou mandat de președinte.

Pe 28 februarie 2024, liderul Partidului Nostru Renato Usatîi a declarat că guvernarea pregătește implementarea votului prin corespondență „pentru a-i asigura Maiei Sandu victoria în alegerile prezidențiale din primul tur”. „În președinție s-ar coace o strategie de a organiza vot prin corespondență, însă doar pentru o parte din cetățenii Republicii Moldova stabiliți peste hotare, mai exact pentru cei din Canada și SUA”, a precizat Usatîi. Atunci, NewsMaker a solicitat un comentariu de la Președinție, care a spus că nu va comenta declarațiile politicianului.

Pe 29 februarie, președinta Maia Sandu a spus că Republica Moldova ar putea pune în aplicare votul prin corespondență la alegerile din această toamnă, adăugând că guvernarea deja poartă discuții în vederea modificării Codului Electoral. Întrebată dacă autoritățile vor reuși să facă modificările necesare, cu doar jumătate de an până la alegeri, președinta a declarat: „Eu cred că poate fi grăbit procesul și putem să avem în acest an deja această formulă de vot prin corespondență”.

Pe 1 martie, deputații Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) au anunțat despre înregistrarea unui proiect de lege privind pilotarea votului prin corespondență. PAS a declarat că asupra proiectului de lege s-a muncit mai bine de un an și că votul prin corespondență va fi pilotat în Statele Unite și Canada, „țări în care această metodă de vot deja există”.

Opoziția de la Chișinău a tras un semnal de alarmă după declarațiile președintei. Fostul președinte al țării Igor Dodon a chemat opoziția să ne unească pentru a decide cum să acționeze pe viitor. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

LGBT
holod.media

Moldova, condamnată la CtEDO după mutarea repetată a marșurilor LGBT din centrul Chișinăului. Frolov: „Chirtoacă-i di jină”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat că Republica Moldova a încălcat dreptul la nediscriminare și la libertatea de întrunire al asociației Genderdoc-M, care promovează drepturile comunității LGBT. Cauza vizează, între altele, decizia autorităților de a muta marșul organizat de asociație în mai 2013 din centrul Chișinăului, pe fondul amenințărilor cu violențe. Curtea a obligat statul să achite asociației 4 500 de euro cu titlu de prejudiciu moral.

Potrivit hotărârii pronunțate la 15 octombrie 2026, Primăria Chișinău s-a opus în repetate rânduri organizării unor activități pașnice ale Genderdoc-M în centrul capitalei, invocând riscul unor confruntări cu grupurile care se opuneau evenimentelor.

În mai 2013, asociația a planificat un marș pentru promovarea drepturilor persoanelor LGBT, însă Primăria capitalei, condusă la acel moment de Dorin Chirtoacă, a cerut în instanță schimbarea traseului. Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis solicitarea, iar marșul a fost mutat într-o zonă mai îndepărtată de centrul orașului. Instanțele superioare au menținut decizia.

CtEDO a reținut că autoritățile au tratat diferit asociația Genderdoc-M față de alte organizații care au organizat evenimente publice controversate. Curtea a luat în considerare și declarațiile publice ale lui Dorin Chirtoacă, care a afirmat că persoanele homosexuale „ar trebui să rămână acasă”.

CtEDO a subliniat că amenințările cu violența proveneau de la opozanții marșului și că nu s-a demonstrat că membrii Genderdoc-M ar fi recurs la violență sau ar fi încălcat legea. În opinia Curții, mutarea repetată a evenimentelor celor amenințați, în locul luării unor măsuri împotriva celor care amenințau, nu a fost o măsură proporțională pentru menținerea ordinii publice.

Prin urmare, CtEDO a constatat încălcarea articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice discriminarea, coroborat cu articolul 11, care garantează libertatea de întrunire.

Reacția lui Frolov

Pe 16 octombrie, Angelica Frolova, coordonatoare de proiect la Genderdoc-M, a venit cu o reacție pe marginea hotărârii instanței.

„Genderdoc-M a mai câștigat un dosar la CEDO. Și în acest caz chiar „Chirtoacă-i di jină”. (…) Acum plătitorii de impozite vor da din buzunarul lor 4 500 euro pentru ipocrizia lui Chirtoacă. Luați-o ca pe o investiție în drepturile omului și în activitățile organizației noastre”, a menționat ea.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: