„Pandemia este un tsunami”. Interviu NM cu șeful Biroului OMS în Moldova despre riscurile relaxării carantinei
Full Article 13 minutes read

„Pandemia este un tsunami”. Interviu NM cu șeful Biroului OMS în Moldova despre riscurile relaxării carantinei

Este într-adevăr momentul ca Moldova să renunțe la carantină? De ce numărul de cazuri noi de infectare cu coronavirus continuă să crească? Când epidemia ar putea fi considerată învinsă? Despre toate acestea – în interviul NM cu Igor Pocanevici, șeful Biroului regional al Organizației Mondiale a Sănătății în Moldova.

x

„Anularea restricțiilor în Moldova este condiționată într-o măsură mai mare de factori social-economici”

Treptat, în Moldova sunt anulate măsurile aspre de carantină. Pe străzi sunt tot mai mulți oameni, se deschid unele afaceri. Dar acum putem spune că noi am învins epidemia și nu avem de ce să ne fie teamă?

Cu siguranță, nu putem spune că am învins epidemia. Noi vom învinge epidemia atunci când va fi anulată starea de urgență la nivel global. Până atunci, atâta timp cât în 215 țări – aceasta înseamnă aproape toată lumea – se înregistrează cazuri noi, nu putem vorbi despre o victorie. Acum, la nivel global, numărul de cazuri noi este în creștere. Deci, riscul rămâne același ca și până acum – destul de înalt.

Dar cum se explică faptul că unele țări, la fel ca și Moldova, anulează restricțiile? Chiar și Italia, unde, o vreme, a fost o situație foarte dură și rata mortalității – înaltă.

Anularea restricțiilor este o decizie a autorităților naționale din domeniul sănătății și a autorităților locale. Restricțiile sunt anulate în anumite condiții. Dacă noi vorbim despre Italia, numărul de cazuri noi înregistrate se micșorează, mai puțini oameni se internează.

Dacă însă e să vorbim în general, trebuie să avem o abordare pragmatică și să cântărim ambele părți ale problemei: cea social-economică și sistemul de sănătate. Decizia de a anula restricțiile în Moldova este astăzi condiționată într-o măsură mai mare de factori social-economici decât de cei epidemiologici.

Astăzi, noi suntem pe o linie cât de cât dreaptă – aproximativ 200 de cazuri noi pe zi. În zilele de odihnă, de regulă, se înregistrează mai puține cazuri de infectare, pentru că laboratoarele private sunt închise, iar la mijlocul săptămânii, noi obținem o creștere considerabilă, după procesarea testelor acumulate.

În ansamblu însă procesul continuă și trebuie să fim pregătiți că numărul de cazuri noi va crește. Sunt tot mai multe contacte dintre oameni, înseamnă că și riscul crește.

Numărul de cazuri noi a devenit mai mare în ultimul timp anume din cauza relaxării măsurilor de carantină?

Bineînțeles. În cazul oricărei creșteri a numărului de cazuri, ar trebui să mergem cu 5-7 zile înapoi (aceasta este perioada aproximativă de incubare a virusului) și să vedem, ce a precedat aceste creșteri. De exemplu, s-au fost creșteri la 14 mai și la 21 mai. Minus 5-7 și vedem. Anume în această perioadă au început să fie relaxate măsurile de carantină și la 8-9 mai – zile de sărbătoare, oamenii au ieșit afară. Și creșterea din 21 mai a fost cauzată, în mare parte, de zilele de odihnă.

Igor Pokanevich OMS

Maxim Andreev, NewsMaker

Dvs. afirmați că ar trebui să fie analizați factorii social-economici și sistemul de sănătate. Însă în Moldova sunt plângeri din toate părțile – și cazurile devin tot mai multe, și situația social-economică încă nu este salvată: grădinițele sunt închise, o parte a afacerilor nu funcționează. Autoritățile au ales corect strategia?

Totuși, în cea mai mare parte, OMS se axează pe sistemul de sănătate. Însă îmblânzirea restricțiilor este condiționată și de faptul că în aceste luni, sistemul de sănătate a putut să se pregătească mai bine. Astăzi, noi putem spune clar că este deja un alt sistem, comparativ cu cel care a fost acum două luni. Este mai puternic, mai mulți specialiști știu ce înseamnă coronavirus, cum să protejeze pacienții, dar și pe sine. Acesta este un drum în două direcții.

Și noi înțelegem că restricțiile nu pot fi menținute mult timp. Țara trebuie să trăiască, oamenii trebuie să lucreze, copiii trebuie să meargă la școală și la grădiniță. Restricțiile care sunt anulate se completează și trebuie să fie completate cu anumite măsuri de securitate.

Dacă vorbim despre deschiderea piețelor, ar trebui să fie un plan foarte bine gândit de deplasare a cumpărătorilor, să fie asigurate soluțiile dezinfectante, să se realizeze curățarea permanentă a teritoriului, să fie respectată distanța dintre vânzători și cumpărători. Același lucru se referă și la unitățile comerciale. Dacă vorbim despre deschiderea mall-urilor, trebuie să fie asigurată distanța, accesul la mijloacele sanitare și de igienă.

Dvs. ați menționat pregătirea sistemului de sănătate. În această perioadă, mulți medici au vorbit despre faptul că din cauza anulării acțiunilor planificate, la ei vin deja pacienți cu complicații grave provocate de alte maladii pe care le-au „ținut” până la acutizare. Doar în Moldova este această problemă?

Toate sistemele de sănătate se confruntă cu această problemă. Noi trebuie să înțelegem că pandemia este un tsunami care s-a năpustit asupra sistemelor de sănătate din toată lumea. Aici există întotdeauna o dilemă – unde ar trebui să acordăm mai multă atenție: abundența unei maladii necunoscute și a pacienților cu simptome care se supun riscului pe sine și pe cei din jur, inclusiv lucrătorii medicali, sau maladiile asociate care, în principiu, pot fi tratate mai târziu.

Acum este restabilită posibilitatea de a acorda servicii medicale și în cazul altor maladii. Este și acesta un anumit indice: sistemul are posibilitatea să facă acest lucru.

„Ar fi mai bine dacă acum am avea o curbă a infectărilor descendentă. Dar nu-i așa”

La noi, foarte mulți spun că 7 mii de persoane infectate și mai puțin de 300 – decedate – e puțin raportat la numărul total al populației. Politicienii manipulează în acest sens, afirmând că „isteria” despre coronavirus aduce mai multe daune decât virusul propriu-zis. Ce concluzii se pot face din aceste cifre?

În acest caz, ar trebui să se țină cont de câteva cifre. Cazurile confirmate, cazurile ușoare, cele complicate și care necesită internare: toate acestea trebuie examinate în grupuri și nu reieșind dintr-o singură cifră. Astăzi, COVID-19 este o infecție care nu poate fi controlată prin vaccin. Pur și simplu nu există vaccin. Dar sunt măsuri care pot fi aplicate pentru a preveni contaminarea, decesul și povara asupra sistemului de sănătate.

Dacă e să răspundem la întrebarea, trebuie oare să acordăm atenție acestor cifre: da, trebuie. Aceste 7 mii de cazuri ar putea să se transforme mâine în 20 de mii, dar pot să se oprească la 8 mii. Iată de ce acest lucru trebuie să fie controlat foarte clar, să fie monitorizate contactele. Să se efectueze testări, internări etc.

Dar se poate estima, în baza acestor cifre, dacă facem față acestei provocări? Sistemul de sănătate va rezista presiunii virusului?

Dacă e să vorbim despre sistemul spitalicesc și asistența medicaleă primară, măsurile întreprinse au avut efect. Acestea rezistă: noi nu vedem spitale supraîncărcate, așa cum a fost în unele țări din Europa de Vest. Acolo, secțiile de reanimare erau supraîncărcate, nu se ajungeau aparate pentru respirație artificială și a apărut dilema, cine să fie salvat. Din fericire, în Moldova nu s-a ajuns până la această situație. Moldova a reușit să evite această situație.

Dar dacă e să vorbim din punct de vedere epidemiologic, ar fi mai bine dacă acum am avea o curbă a infectărilor descendentă. Dar cu părere de rău, nu-i așa. Acest indicator este la nivelul precedent. Și acum se face tot posibilul pentru a îmbunătăți sistemul de monitorizare epidemiologică, asigurarea unei testări mult mai extinse. Toate acestea trebuie să se facă până va apărea vaccinul și vor fi mai multe informații clare, cum poate fi prevenită răspândirea virusului.

Igor Pokanevich OMS

Maxim Andreev, NewsMaker

Într-o situație ideală, dacă aceasta există, când ar trebui să fie anulate măsurile de carantină?

OMS a elaborat un grup de indici de care ar trebui să se țină cont în luarea deciziei cu privire la relaxarea măsurilor de carantină. Primul indicator – așa-numitul indice de infectare. Acesta demonstrează, câte persoane pot fi infectate de la un bolnav de COVID-19. Atunci când în Moldova s-au înregistrat primele cazuri de contaminare, acest indice ajungea până la 2,5-3. Este un nivel foarte înalt de infectare.

La mijlocul lunii aprilie, s-a reușit diminuarea acestui indice până la mai puțin de 1. Însă după relaxarea măsurilor, acesta a crescut din nou. Astăzi, acesta este, în medie, 1,3. În variantă ideală, măsurile trebuie relaxate atunci când acest indice este mai mic de 1. Este exact unul dintre indicii căruia ar trebui să i se acorde atenție.

De asemenea, sunt indici care reflectă întreaga situație epidemiologică. Timp de două săptămâni, trebuie să se înregistrze o reducere constantă a numărului de cazuri noi. Un alt indice este rata cazurilor pozitive din numărul celor testați. Pentru relaxarea măsurilor de carantintă, noi recomandăm ca acest indice să nu fie mai mare de 5%. Deci, dacă vorbim despre o mie de persoane testate, ar trebui să fie cel mult 50 de cazuri. Dar la noi, la o mie de teste procesate, avem, în medie, 150 de cazuri noi.

Noi lucrăm acum, împreună cu Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, în vederea includerii acestor indici în deciziile ulterioare ale comisiei, pentru ca măsurile să fie reexaminate în fiecare săptămână. Și în funcție de situația epidemiologică, să luăm decizii – și despre relaxare, și, posibil, despre înăsprirea carantinei. Nimeni nu spune că dacă acum vom anula ceva, așa va fi și mai departe.

În Moldova s-a creat următoarea situație: au fost destul de multe restricții, însă oricum, oamenii au avut posibilitatea să se deplaseze, să comunice, să meargă la magazin și în ospeție.

În țările care astăzi anulează deja carantina, de exemplu, în cele balcanice, au fost mult mai multe restricții decât în Moldova. Chiar și până la starea de asediu, interdicția totală de a ieși din casă, cu unele mici excepții, permise etc. Și aici apare o nouă dilemă. Sau trăim, timp de două luni, conform unui regim foarte dur și ieșim din carantină, sau o perioadă mult mai îndelungată trăim cu un număr mai mare de opțiuni pentru mișcare.

În Moldova, s-a mers pe calea unor restricții mai blânde. Această strategie continuă.

„Astăzi, Moldova este printre indicii medii ai mortalității”

Cu ce țări ar putea fi comparată Moldova, ca rezultatul să fie relevant?

Aici sunt mai mulți factori cărora ar trebui să le fie acordată atenție. Noi nu putem compara Moldova cu țările cu o populație mai mare de 100 milioane de locuitori, unde e cu totul altă dinamică, alte relații interpersonale. Cu siguranță, trebuie să comparăm cu țările care au o situație demografică și particularități geografice asemănătoare. De aceea noi ne orientăm în special spre unele țări balcanice.

Aceste țări au început să înregistreze cazuri un pic mai devreme. De exemplu, în Albania. Însă acolo s-au luat măsuri mult mai aspre și astfel a fost posibilă reducerea numărului de cazuri noi. Și Armenia este asemănătoare, după numărul de locuitori. Acolo sunt raportate mai puține decese, însă în ultimele săptămâni, crește numărul de cazuri noi.

Sunt foarte multe informații. În spațiul public se discută despre faptul că în Moldova, la un milion de locuitori, se atestă o rată destul de înaltă a mortalității. Chiar este mare comparativ cu cea din alte țări? Și, de fapt, se pot face comparații?

În lume, nu există astăzi un sistem unic de înregistrare al deceselor provocate de COVID-19. Țările folosesc diferite abordări. Dacă e să luăm regiunea europeană, vom vedea că astăzi, țările cu cei mai înalți indici ai mortalității sunt Belgia și Italia. Noi nu putem afirma acum că la ei, situația este mai rea. Acolo este cu totul alt sistem de înregistrare.

Cazurile de îmbolnăvire de acolo se înregistrează atunci când oamenii ajung la spital. Cazurile fatale, la fel, se confirmă în condiții de laborator. Deci, acolo rata este mai înaltă.

Moldova urmează recomandările OMS în stabilirea cazurilor de decese provocate de coronavirus. De exemplu, o persoană suferă de diabet zaharat și a fost diagnosticată cu coronavirus. Cauza decesului este indicat coronavirusul și nu diabetul. În unele țări, acest lucru nu se întâmplă. Acolo, cauza decesului este indicat diabetul zaharat, iar coronavirusul – ca boală asociată. Astfel, în țările cu o asemenea metolodogie, rata mortalității este mai mică. Moldova este astăzi printre indicii medii ai mortalității.

Un indice mult mai important este raportul procentual dintre cazurile confirmate și cele care necesită spitalizare și terapie intensivă. În această privință, Moldova ajunge în media globală. Astăzi, sunt date clare că aproape 80 la sută din cazurile înregistrate sunt îmbolnăviri în formă ușoară, care nu necesită spitalizare. Iar în 20% din cazuri e nevoie de spitalizare. În 5% din aceste cazuri, este nevoie de ventilarea artificială a plămânilor, acțiuni de reanimare. Și, cu părere de rău, 2-2,5% sunt cazurile letale. Astăzi, noi aproape că ne încadrăm în aceste 2,5% din toate cazurile înregistrate. Nu putem afirma că în Moldova, mortalitatea este în exces.

În opinia dvs., acum ar trebui să fie anunțate restricții suplimentare pentru anumite grupuri de risc?

Riscul într-adevăr rămâne. El nu dispare nicăieri. Eu aș spune chiar că el crește odată cu interacțiunile mai mari ale oamenilor, cu numărul mai mare de deplasări etc.

De aceea și sunt recomandări clare care se referă la persoanele care au depășit vârsta de 60 de ani, dar și la persoanele cu boli asociate – diabet zaharat, hipertensiune, exces de greutate și obezitate. Sunt cei care până la urmă, cel mai adesea, au nevoie de reanimare. De aceea persoanele din aceste grupuri de risc ar trebui să-și limiteze ieșirile și să rămână acasă, pe cât este posibil.
Noi am fost auziți la ședințele comisiei și o parte din anulările restricțiilor planificate au fost amânate pentru mai târziu, pentru 15 iunie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: